Pentru că iarna s-a întors şi virozele respiratorii ne dau târcoale, fitoterapeuţii ne recomandă consum zilnic de gutui, deoarece ne feresc de gripă şi răceli, previn anemia şi stimulează pofta de mâncare. Dacă organismul este slăbit, nu va rezista atacurilor virulente, existând posibilitatea de a contacta boli de mai multe ori pe an.
Merele de aur sunt printre cele mai bogate în vitamine şi minerale, alungând primele simptome de răceală, fortificând organismul şi acţionând ca un puternic antioxidant. Originare din Caucaz, gutuile sunt cunoscute încă din antichitate. Fructe mari şi aromate, cu gust astringent şi consistenţă tare, gutuile reprezintă o sursă semnificativă de zaharuri simple, uşor asimilabile, elemente minerale şi vitamine.
Conţinutul ridicat de substanţe pectice, concentrate mai ales în coajă, le conferă un rol important în reducerea colesterolului, a riscului de boli grave cardiovasculare şi în eliminarea substanţelor toxice, în special a metalelor grele. O gutuie pe zi ţine la distanţă inflamaţiile gâtului, iar seminţele măcinate calmează tusea şi bronşita. Cu un conţinut ridicat de glucide, vitaminele A, B, C, calciu, potasiu, fosfor, magneziu, fier, fenoli şi flavonoide, gutuile întăresc sistemul imunitar şi îl ajută să lupte împotriva virozelor respiratorii.
Infuzia de coji şi frunze de gutui cu miere de albine calmează tusea, înlătură răguşeala şi eliberează căile respiratorii. Pulpa rasă de gutuie în apă fierbinte este un excelent remediu în caz de angină, deoarece are proprietăţi antioxidante uimitoare, aflându-se printre cele mai puternice arme în lupta cu radicalii liberi şi cu îmbătrânirea prematură.
Asocierea tanin-pectina are acţiune astringentă asupra mucoasei gastro-intestinale, motiv pentru care tratează diareea şi dizenteria. Datorită fibrelor, gutuile asigură tranzitul intestinal, fiind benefice în constipaţie. O singură feliuţă de gutuie taie greaţa, combate stările de vomă şi de salivaţie abundentă şi împrospătează respiraţia, îndepărtând mirosul neplăcut al gurii.
Roxana Mera