Ceapa provine din regiunile de stepă ale Asiei centrale și de vest, fiind una dintre cele mai vechi plante de cultură, utilizata ca plantă medicinală, condiment și legumă. În Egiptul antic, ceapa era considerată simbolul vieții eterne, prin forma rotundă și inelele concentrice, fiind oferită zeilor şi utilizată ca monedă de plată pentru a ajunge în rai. Romanii considerau ceapa un element important în alimentația de bază, fiind nelipsită la servirea mesei.
Aliment apreciat în antichitate pentru virtuțile sale terapeutice, tonice și antiinfecțioase, ceapa este un factor de sănătate și de longevitate. Ceapa conţine: fructani, vitaminele A, B şi C, săruri minerale, nitrați calcaroși, acizi, ulei volatil şi multe alte elemente binefăcătoare.
Olandezii au început să cultive ceapă în secolul al cincisprezecelea, folosind-o ca și condiment. Ca medicament, ceapa restabileşte și normalizează circulația sangvină, având acțiune antimicrobiană, de reglare a metabolismului și a lipidelor, de stimulare a sistemului imunitar si de combatere a răcelii.
Pentru uz intern, ceapa are următoarele beneficii: stimulent general, diuretic, antireumatismal, antiscorbutic, antiseptic și antiinfecțios, secretor şi expectorant, digestiv, echilibrant glandular, antisclerotic și antitrombozic, afrodiziac, hipoglicemiant, antiscrofulos, vermifug, hipnotic ușor, curativ al pielii și al sistemului pilos.
Pentru uz extern, ceapa are următoarele beneficii: emolient și rezolutiv, antiseptic, antalgic, insecticid şi vindecă abcese, furuncule, înțepături de viespi, degerături, crăpături, migrene, negi, pistrui.
Roxana Mera