Un fenomen straniu s-a petrecut, în ultimele luni, pe aeroportul din Chișinău: autoritățile au confiscat milioane de euro de la persoane care piteau teancuri de bani în genți, fără să le declare, când veneau din Rusia. Partea bizară este că, deși vorbim de milioane de euro, nimeni nu a încercat vreodată să recupereze banii.
Câinii adulmecători de la Aeroportul Chișinău au muncit din greu în ultimele luni, căutând bani care ar putea fi dovada amestecului Rusiei în politica moldovenească, scrie corespondentul BBC din Republica Moldova. Ami, un retriever negru, adulmecă bine din toate părțile fiecare valiză care ajunge pe centurile de recuperare a bagajelor. Dacă detectează bani, va îngheța. În luna mai, Ami făcea asta foarte des.
Atunci ofițerii vamali au început să găsească sume mari de bani la pasagerii care soseau cu zboruri de legătură de la Moscova. Oameni care nu mai ieșiseră niciodată din Moldova se întorceau din Rusia cu teancuri de bancnote.
„Aproape toți aveau bani: 2.000, 3.000, 7.000 de euro”, își amintește șeful vămilor de la Aeroportul Chișinău, Ruslan Alexandrov. Sumele în sine nu erau ilegale, dar modelele erau suspecte. „Erau anumite zboruri: Moscova-Istanbul-Chișinău, Moscova-Erevan-Chișinău”, explică șeful vămii. „În mod normal, oamenii nu vin cu atât de mulți bani. Nu din Moscova”.
Așa că poliția și procurorii au început să confiște banii. Într-o singură zi, ei spun că au recuperat 1,5 milioane de dolari (1,2 milioane de lire sterline). Nimeni nu și-a cerut vreodată banii înapoi.
Autoritățile cred că banii făceau parte dintr-o operațiune majoră și continuă de cumpărare de influență politică condusă de un oligarhul fugar Ilan Shor. Condamnat pentru fraudă la Chișinău, acesta locuiește în prezent în Rusia, care nu îl va extrăda.
Înaintea a două runde-cheie de alegeri din acest weekend, aeroportul capitalei este în alertă. Zborurile de pe toate rutele cu „risc ridicat” sunt întâmpinate de câini de urmă și cel puțin jumătate dintre pasageri sunt trași pe dreapta pentru scanarea suplimentară a bagajelor.
Duminică, președinta Maia Sandu candidează pentru realegere pe o platformă pro-europeană fermă, contestată de alți 10 candidați. Mulți simpatizează deschis cu Moscova; unii văd Moldova ca pe o „punte”.
De asemenea, alegătorii vor avea ocazia să voteze în cadrul unui referendum pentru a stabili dacă obiectivul Moldovei de aderare la UE va fi consacrat în Constituție. De fapt, discuțiile privind aderarea au început deja, însă țara se află într-o luptă privind direcția sa politică de zeci de ani, încă de când Moldova și-a câștigat independența față de Moscova, odată cu destrămarea Uniunii Sovietice.
Această luptă Est-Vest s-a intensificat după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina. Președinta Sandu – o fostă economistă a Băncii Mondiale, aleasă inițial pe baza promisiunii de a elimina corupția – a orientat apoi Moldova mult mai puternic spre Occident. Ea a început să identifice deschis Rusia lui Vladimir Putin drept o amenințare majoră la adresa securității.
Kremlinul neagă că ar juca vreun rol în politica de la Chișinău, dar oficialii de aici acuză Rusia că operează prin intermediari pentru a perturba și destabiliza țara.
„Nu am cunoștință de niciun alt loc în care să fi văzut o încercare atât de nerușinată și deschisă de a corupe un scrutin”, mi-a declarat săptămâna aceasta procurorul-șef anticorupție din Moldova, Veronica Dragalin, în biroul său din Chișinău.
Născută în Moldova, ea și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în SUA – cel mai recent ca procuror în Los Angeles – înainte de a se întoarce în țară și de a se angaja într-un birou mic, la etajul cinci al unui bloc din era sovietică, cu un lift defect.
Echipa sa spune că a descoperit, în colaborare cu poliția, o schemă piramidală de plăți condusă în mod deschis din Rusia de Ilan Shor și grupul său.
„Vorbim despre o țară străină care trimite bani în încercarea de a influența alegerile”, explică Dragalin. Ea detaliază dovezile obținute prin intermediul interceptărilor telefonice, al infiltraților în poliție și al martorilor – unele dintre acestea fiind făcute publice de biroul său.
„La început au încercat să facă totul să pară legitim. Acum este aproape ca și cum ar încălca flagrant toate legile… [și] influențează în mod deschis decizia de a vota”, spune procurorul.
„Scopul principal este ca referendumul să eșueze”.
Potrivit echipei sale, odată ce curierii de bani au fost depistați la aeroport și această rută a devenit mai dificilă, plățile au început să fie canalizate prin intermediul unei bănci ruse sancționate, PSB.
Până la începutul lunii octombrie, până la 130.000 de alegători primiseră plăți prin această schemă – aproximativ 10% din electoratul activ, potrivit lui Viorel Cernăuțeanu, șeful poliției.
„Numai în septembrie au fost transferați 15 milioane de dolari (12 milioane de lire sterline)”, mi-a spus el, explicând cum au putut urmări fondurile și destinatarii deoarece aceștia au furnizat date personale pentru a deschide un cont bancar.
Oferirea de bani sau bunuri în schimbul voturilor este o infracțiune pasibilă de cinci ani de închisoare. Luna trecută, o nouă lege a transformat în infracțiune administrativă și acceptarea de bani.
Însă într-una dintre cele mai sărace țări din Europa nu este greu să găsești destinatari dispuși să primească bani.
Elena Cristea