O platformă folosită în cadrul programului de digitalizare a sistemului de educație din România a fost lansată fără a conține date și informații complete, ci doar o succintă prezentare.
Ministrul educației, Monica Anisie, a anunțat, luni, lansarea în dezbatere publică a strategiei pentru “digitalizarea educației în 2021-2027“. Conform practicii internaționale, orice propunere de politică publică trebuie să aibă cel puțin aceste lucruri:
- studii și cifre – ca să vedem exact unde ne aflăm acum;
- obiective concrete – ca să știm unde vrem să ajungem;
- mai multe scenarii sau propuneri de soluții – ca să fie atinse acele obiective, iar cetățenii să aibă de unde alege;
- etape și termene realiste de implementare;
- o listă de priorități (de exemplu, în cazul educației digitale, ce grupuri de beneficiari ne interesează în primă instanță: elevii din marile orașe sau cei din mediul rural?);
- să fie realizată în urma unei consultări cu actorii cei mai importanți;
- sursele de finanțare.
Site-ul smart.edu, lansat de Ministerul Educației, nu prevede nimic din aceste criterii. Primele paragrafe sunt o descriere generală a motivelor pentru care este nevoie de digitalizarea educației.
Soluții în doar câteva fraze
Ministerul propune și câteva direcții pentru digitalizarea educației:
- “Susținerea formării digitale inițiale și continue a cadrelor didactice”; însă nu știm ce instituții vor face această profesionalizare sau cum vor fi selectați experții care vor forma profesorii.
- “Crearea de resurse educaționale deschise atractive”; însă nu știm ce înseamnă atractiv pentru elevii din România, pentru că nu avem niciun studiu în acest sens și nici nu se face referire la vreun studiu din afară.
- “Dezvoltarea și multiplicarea parteneriatelor public-private prin participarea la rețele digitale”; însă nu știm dacă și ce beneficii vor avea firmele care vor colabora cu Ministerul Educației.