Elevii claselor a XII-a au susţinut, luni, prima probă scrisă a bacalaureatului
Absolvenții claselor a XII-a au susţinut, luni, prima probă scrisă de la bacalaureat, la limba şi literatura română, pentru care au fost pregătite două tipuri de subiecte, pentru profilul umanist şi respectiv cel real.
SUBIECTE UMAN
Analiza unui fragment din piesa de teatru „Ultima oră„, de Mihail Sebastian, un text despre rolul scriitorilor în societate şi un eseu despre două personaje dintr-un roman interbelic studiat au fost subiectele de la bacalaureat, proba la limba şi literatura română de la profilul umanist.
Candidaţii de la profilul umanist şi cei de la filiera vocaţională – profilul pedagogic au avut de rezolvat, la proba scrisă de la limba şi literatura română, trei subiecte cu mai multe cerinţe, notate cu câte 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.
Primul subiect a avut nouă cerinţe, legate de un fragment din piesa de teatru „Ultima oră”, de Mihail Sebastian. Primele trei cerinţe, notate fiecare cu câte două puncte, au vizat numirea unor sinonime neologice pentru cuvintele „pomeneşte” şi „trecută”, explicarea rolului virgulei în secvenţa „Vă mulţumesc, domnule secretar” şi construirea unui enunţ în care să se ilustreze sensul conotativ al substantivului „pagină”.
La acelaşi subiect, următoarele cinci cerinţe au fost notate cu câte patru puncte. Astfel, plecând de la textul dat, candidaţii trebuiau să precizeze o temă a discuţiei dintre personaje, să transcrie două cuvinte sau grupuri de cuvinte care sunt mărci ale adresării directe, să menţioneze o modalitate de caracterizare a personalului „Gaby”, exemplificând-o cu o secvenţă semnificativă din text, să prezinte rolul notaţiilor autorului în text şi să ilustreze cu câte un exemplu din text două trăsături ale genului dramatic. Tot pentru patru puncte, candidaţii trebuiau să comenteze, în 60-100 de cuvinte, o secvenţă din textul dat.
La subiectul al doilea, candidaţii au avut de scris un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul scriitorilor în societate. În elaborarea textului, trebuia să se urmărească: respectarea structurii discursului de tip argumentativ (formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate, exprimarea unei aprecieri); conţinutul să fie adecvat argumentării pe tema dată (formularea ipotezei, a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii perinente); respectarea normelor limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie).
Ultimul subiect a avut ca cerinţă redactarea unui eseu de 600-900 de cuvinte în care să se prezinte relaţia dintre două personaje dintr-un roman interbelic studiat.
La acest subiect, pentru conţinutul eseului sunt acordate 16 puncte, respectiv câte patru puncte pentru fiecare cerinţă, iar pentru redactarea eseului alte 14 puncte, respectiv câte trei puncte pentru organizarea ideilor în scris şi pentru abilităţile de analiză şi de argumentare, câte două puncte pentru utilizarea limbii literare, ortografie şi punctuaţie, câte un punct pentru aşezarea în pagină, lizibilitate şi respectarea numărului de cuvinte indicat.
SUBIECTE REAL
Analiza unui fragment din „Trei generaţii”, de Lucia Demetrius, un text despre importanţa practicării unui sport la orice vârstă şi un eseu despre particularităţile de construcţie a unui persoanj dintr-un text al lui Creangă, Călinescu sau Preda au fost subiectele la bacalaureat de la profilul real.
Varianta de subiecte extrasă luni pentru proba scrisă la limba şi literatura română de la examenul de bacalaureat, la profilul real şi filiera tehnologică, a fost cea cu numărul 5. Candidaţii au avut de rezolvat trei subiecte cu mai multe cerinţe, notate cu câte 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.
La primul subiect, pe un fragment din piesa de teatru „Trei generaţii”, de Lucia Demetrius, candidaţii au avut de rezolvat mai multe cerinţe vizând cunoştinţe de vocabular, limbă română şi gramatică. Câte două puncte au fost acordate pentru primele trei cerinţe, respectiv găsirea sinonimului potrivit pentru sensul din text al cuvintelor „socoteai” şi „deştepţi”, explicarea rolului cratimei în secvenţa „n-ai venit” şi construirea unui enunţ în care să se folosească o locuţiune sau expresie care să conţină substantivul „viaţă”.
Câte patru puncte au fost alocate pentru următoarele şase cerinţe ale primului subiect: precizarea unei teme de discuţie dintre personajele din textul dat; transcrierea a două cuvinte sau grupuri de cuvinte care sunt mărci ale adresării directe; menţionarea unei modalităţi de caracterizare a personajului „Ruxandra”, exemplificând cu o secvenţă semnificativă; prezentarea rolului notaţiilor autorului; ilustrarea cu câte un exemplu din text a două trăsături ale genului dramatic; comentarea, în 60-100 de cuvinte, a unei secvenţe date din text.
La al doilea subiect, cerinţa a fost scrierea unui text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanţa practicării unui sport la orice vârstă.
„În elaborarea textului de tip argumentativ trebuie: să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; să ai conţinutul adecvat argumentări pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte”, potrivit cerinţelor subiectului al doilea.
Subiectul al treilea a vizat redactarea unui eseu de 600-900 de cuvinte în care trebuiau prezentate particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-un text narativ studiat aparţinând lui Ion Creangă, George Călinescu sau Marin Presa.
La acest subiect, pentru conţinutul eseului sunt acordate 16 puncte, respectiv câte patru puncte pentru fiecare cerinţă, iar pentru redactarea eseului alte 14 puncte, respectiv câte trei puncte pentru organizarea ideilor în scris şi pentru abilităţi de analiză şi de argumentare, câte două puncte pentru utilizarea limbii literare, ortografie şi punctuaţie, câte un punct pentru aşezarea în pagină şi lizibilitate.
Examenul de bacalaureat va continua marţi cu la proba scrisă la limba şi literatura maternă, miercuri cu proba scrisă obligatorie a profilului şi vineri cu proba scrisă la alegere a profilului şi specializării.
R.D.