Președintele a trimis, luni, Parlamentului spre reexaminare proiectul de lege
Președintele Traian Băsescu a trimis, luni, Parlamentului o cerere de reexaminare a proiectului legislativ în baza căruia șeful Poliției urma să aibă calitatea de secretar de stat. În cerere, șeful statului solicită respingerea proiectului de lege de către Parlament.
Redăm integral motivele cererii de reexaminare semnată de Traian Băsescu:
Legea aflată la promulgare prevede modificarea alineatului (1) al Articolului 8 din Legea nr. 218/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, stabilind că inspectorul general al Poliției Române are calitatea de secretar de stat.
1. Apreciem că transformarea funcției de inspector general al Inspectoratului General al Poliției Române (I.G.P.R.) de la nivelul exclusiv profesional pe care-l stabilește legislația în domeniu într-o funcție politică nu se justifică.
În acest context, menționăm că Inspectoratul General al Poliţiei Române reprezintă o structură integrată a conceptului de ordine publică și securitate națională. Tratarea componentelor operative ale acestui concept constituţional şi legal impune o abordare sistemică şi unitară. Concluziile ce se desprind din analiza documentaţiei strategice şi legale ale conceptului de ordine publică constau în valorile comune care îi susţin legitimitatea. Acestea se referă la: legalitate – potrivit căreia orice acţiune a organelor de ordine publică se realizează prin respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a supremaţiei legii; profesionalism – ce implică specializări şi diversificări ale metodelor şi mijloacelor de acţiune; integritate profesională – care presupune responsabilitate şi aplicare riguroasă a normelor înscrise în Codul de etică şi deontologie profesională și exercitarea funcţiunilor şi acţiunilor tuturor componentelor operative ale ordinii publice în mod unitar şi nediscriminatoriu.
Potrivit Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, activitatea Poliţiei Române, la toate nivelurile şi structurile sale organizatorice, reprezintă un serviciu public specializat şi se realizează în interesul persoanei, al comunităţii, precum şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii. În temeiul acestei reglementări, Inspectoratul General al Poliţiei Române reprezintă unitatea centrală a poliţiei, cu personalitate juridică şi competenţă teritorială generală, care conduce, îndrumă şi controlează toate unităţile de poliţie din subordine.
I.G.P.R., ca structură funcţională specializată, este condus de un inspector general. Este oportun ca această funcție să fie exercitată de către un poliţist, definit ca funcţionar public civil, ce a dobândit această calitate în condiţiile legii. Din aceste raţiuni, prezenta lege, în raport cu reglementarea în vigoare privind numirea inspectorului general al Poliţiei Române, conduce la constatarea că scopul urmărit de către iniţiatorii săi este de politizare a acestui serviciu public, în contradicție cu principiile prevăzute în Legea privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.
2. Acordarea rangului de secretar de stat inspectorului general al I.G.P.R. nu este întemeiată după cum rezultă și din explicaţiile prezentate de către iniţiatori în expunerea de motive a legii. Astfel, se susține că iniţiativa legislativă ar fi justificată, pe de o parte, de faptul că, în raport cu atribuţiile ce-i sunt stabilite legal, se impune cooptarea inspectorului general în Colegiul Ministerului pentru a fi implicat în deciziile strategice ale Ministerului, iar, pe de altă parte, pentru a i se acorda un nivel de reprezentare adecvat partenerilor interni şi internaţionali.
Precizăm în acest sens că, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, respectivele atribuţii ale inspectorului general al I.G.P.R. sunt îndeplinite în prezent de acesta fie în exercitarea curentă a activităţii sale, fie prin mandat din partea Ministerului, acolo unde se impune. Totodată, în prezent, informaţiile şi funcţiunile de ordin strategic discutate în Colegiul Ministerului sunt îndeplinite de către secretarul de stat însărcinat să conducă şi să coordoneze Departamentul Ordine şi Siguranţă Publică din Ministerul Afacerilor Interne ale cărui atribuţii sunt direct implicate în monitorizarea şi gestionarea problemelor cu care se confruntă Inspectoratul General al Poliţiei Române.
Numirea inspectorului general al I.G.P.R. în Colegiul Ministerului, cu drepturi depline, va genera paralelisme funcţionale, putându-se crea disfuncţii prin opiniile separate ale celor doi în actul de comandă şi control executiv, conceput a fi unitar prin Strategia de ordine publică şi reglementările de funcţionare ale Ministerului.
În egală măsură, prin numirea de către prim-ministru a inspectorului general al I.G.P.R. cu rang de secretar de stat sunt create şi disfuncţionalităţi de ordin ierarhic ale actului unitar de comandă la nivelul structurilor ce compun ordinea publică. Astfel, reglementarea conduce la constatarea că această componentă a conceptului de ordine publică – Poliţia Română – se află pe un palier superior faţă de celelalte structuri, care contribuie în mod egal la menţinerea ordinii publice. Cu titlu de exemplu, menționăm situația existentă la nivelul Jandarmeriei Române a cărei activitate este reglementată prin Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române şi care face parte, potrivit legii, din structura organizatorică a Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică a Ministerului Afacerilor Interne. Conform acestei reglementări, inspectorul general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române este numit în această funcţie de ministrul Afacerilor Interne. De asemenea, prin OUG nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, se statuează că această structură, ce face parte din Ministerul Afacerilor Interne, este coordonată de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi este condusă de către un inspector general, numit prin ordin al ministrului Afacerilor Interne.
3. În condițiile în care prezentul act normativ reprezintă un proiect de lege al Guvernului există o obligație a avizării sale în prealabil procedurii de înaintare în Parlament. Această cerinţă legală este impusă prin Art. 4 lit. d) pct. 1 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Obligaţia avizării legii în cauză este instituită şi prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum şi prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării.
Pentru această lege, Guvernul nu a solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Țării emiterea unui aviz în acest sens.
Traian Băsescu
cerere de reexaminare
R.D.