Deplasarea președintelui Klaus Iohannis la Washington pentru summit-ul NATO din iulie a reprezentat o nouă culme a aroganței politice și a nepăsării față de eficiența cheltuirii banilor publici.
Faptele sunt binecunoscute, s-au petrecut acum câteva săptămâni. Acest interval permite însă o perspectivă mai așezată, prin comparație cu modul în care alți lideri din statele NATO gestionează asemenea situații.
Topul aroganțelor din iulie:
- Klaus și Carmen Iohannis au zburat spre Washington cu avionul privat de tip Gulfstream G550, operat de Global Jet Luxemburg, pe care Administrația Prezidențială l-a închiriat și cu alte ocazii. Avionul a plecat marți, 9 iulie din Sibiu, deși era zi de lucru, iar președintele trebuia să fie la serviciu, în București.
- Nu i-a invitat în avionul privat plătit din bani publici pe ceilalți demnitari, membri ai delegației României – președintele Senatului Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Angel Tîlvăr și ministra de Externe Luminița Odobescu. Aceștia și-au programat plecarea cu o cursă de linie, prin Paris, care a fost anulată din cauza unei greve mascate de la Tarom. Demnitarii au plecat cu un avion militar de tip C-27J Spartan, asigurat de MApN, pentru a prinde legătura din Paris către Washington.
- Klaus și Carmen Iohannis au plecat spre Constanța cu aeronava Gulfstream înainte de finalizarea evenimentelor legate de Summit-ul NATO. Președintele a lipsit de la lansarea formatului ”Ukraine Compact”, la care au participat toți liderii, inclusiv Joe Biden și Volodimir Zelenski, și de la recepția oficială de la Casa Albă. La primul eveniment, s-a reușit introducerea lui Ciucă în calitate de reprezentant al României, în al doilea caz – nu. Mai multe surse politice au confirmat că soții Iohannis s-au dus direct la Neptun, pe malul Mării Negre.
Dacă aceste elemente nu ar fi îndeajuns de relevante privite instrinsec, ele merită să fie puse în perspectivă, folosind o serie de informații publice.
Statele puternice, cu economii solide în spate, dețin aeronave speciale pentru lideri.
Liderii statelor care nu dețin astfel de aeronave închiriază aeronave normale (nu de lux, high-end), sau merg pe curse de linie (în funcție de condițiile de pază și protecție) sau împart același avion, în situațiile în care se deplasează la un summit pe un alt continent. Principiile de bază sunt respectul pentru banii publici și protecția mediului. Pentru cei care împart avionul cu omologi sau cu sobordonații din ierarhia statului, apare avantajul de a putea discuta în detaliu teme politice și strategice, de a stabili relații de apropiere cu parteneri și colaboratori, relații inter-umane care pot fi utile pentru îndeplinirea obiectivelor în serviciul public. Concepte total străine lui Klaus Iohannis.
Câteva exemple legate de Summit-ul de la Washington:
- Prim-ministrul britanic Keir Starmer a plecat cu avionul oficial al guvernului, pe care l-a umplut cu jurnaliști și consilieri. A folosit timpul de zbor pentru discuții cu jurnaliștii și colaboratorii apropiați (sursa: BBC)
- Pe drumul spre SUA, prim-ministrul Suediei Ulf Kristersson a mers în același avion cu președintele Finlandei Alexander Stubb.
In Washington DC for Sweden’s first NATO Summit as an Ally. Had the pleasure of traveling over the Atlantic together with Finland’s President @alexstubb.
Together we make NATO stronger and our world safer. #WeAreNATO pic.twitter.com/Hmv6ERkXq7
— SwedishPM (@SwedishPM) July 9, 2024
- Pe drumul de întoarcere spre Europa, Stubb a împărțit același avion cu Roberta Metsola, președinta Parlamentului European.
Nice to see my good friend @RobertaMetsola on the flight back home. pic.twitter.com/6Jv0LFISjB
— Alexander Stubb (@alexstubb) July 13, 2024
Acestea sunt câteva exemple aleatorii, scopul comunicărilor inițiale ale acestor lideri nefiind modul și tipul de transport peste Ocean. O statistică este mai dificil de făcut, pentru că guvernele statelor membre nu au publicat în timp real date despre avioane, curse sau pasageri. Este însă clar că nu mai există vreun caz de stat NATO în care ministrul de externe să depindă de curse de linie, de greve ale piloților sau de disponibilitatea unui avion militar, în timp ce liderul aceluiași stat să meargă separat, într-un avion închiriat.
Potrivit bilanțului pe 2023, Iohannis a făcut 34 de deplasări externe, care au presupus cheltuieli de 41 de milioane de lei (peste 8 milioane de euro).
La începutul acestei săptămâni, Curtea de Conturi din Franța a publicat un raport din care reiese că președintele Emmanuel Macron a cheltuit, în 2023, 7,4 milioane de euro pe toate deplasările – interne și externe. Creșterea anuală a fost de 46%, ceea ce a provocat reacții extrem de critice din partea presei franceze.
Ioana Theodoru / Tiberiu Szabo