Un raport întocmit de Avocatul Poporului, consultat de G4Media.ro, scoate la iveală situația dramatică în care se află cele mai multe spitale de psihiatrie din țară: secții supraaglomerate, igienă precară, personal de specialitate insuficient, pacienți imobilizați prin practici care încalcă legea și lipsa unor măsuri de intervenție în situații de criză sunt principalele concluzii ale raportului. Inspectorii mai explică și cum episodul Săpoca ”se poate repeta oricând”, din cauza lipsei personalului calificat și a fondurilor insuficiente alocate spitalelor și secțiilor de psihiatrie din țară.
Investigațiile au pornit după ce 13 pacienți au fost atacați cu un stativ de un bărbat cu boli psihice, în spitalul de psihiatrie Săpoca, iar șase dintre aceștia au murit.
Raportul privind situația respectării drepturilor omului în spitalele de psihiatrie din România a fost publicat la sfârșitul lunii noiembrie.
Mai rău decât în penitenciare
În Spitalul de Psihiatrie Palazu Mare de lână Constanța, condițiile de internare sunt mai rele decât în închisorile pentru care statul este condamnat în mii de procese la CEDO.
”Saloanele pacienților erau supraaglomerate, în unele saloane spațiul de deplasare dintre paturi fiind foarte limitat. De asemenea, starea de igienă din saloane era necorespunzătoare, pereții necesitând zugrăvire. Grupurile sanitare comune erau insuficiente raportat la numărul pacienților, instalațiile sanitare nu funcționau corespunzător și nu existau amenajări pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, am constatat că în Secția exterioară de Psihiatrie Palazu Mare nu există nicio sală de mese, pacienții fiind nevoiți să mănânce în saloane sau pe holurile secției unde au fost instalate câteva mese și scaune, condițiile fiind însă improprii. În clădirea actuală existau probleme cu infiltrațiile în saloane, din cauza acoperișului deteriorat și nu exista linoleum, nici în saloane, nici pe coridor”, se arată în raport.
Echipa de inspectori care au controlat secția din Palazu Mare consideră că situația este atât de gravă încât ea poate fi remediată doar ”printr-o acțiune fermă” a conducerii Spitalului Județean Constanța sau prin mutarea efectivă a secției de psihiatrie într-o altă clădire.
Un aspect extrem de important scos la iveală în raportul Avocatului Poporului arată că deși unitățile au autorizații sanitare de funcționare emise de direcțiile județene de sănătate publică, în multe dintre spitale și secții condițiile sunt ”vizibil improprii din punct de vedere igienico-sanitar”:
Aglomerația, cauzată de pacienții abandonați de familii
Din cauza supraaglomerării, în cele mai multe dintre cele 20 de unități controlate, managerii au început să extindă capacitatea spitalelor prin supraetajarea paturilor.
În alte cazuri, cum ar fi la Spitalul de Boli Psihice Cronice Borșa (Cluj), lista de așteptare cu pacienții care au nevoie de internare ajunge la 353 de persoane: ”Unele spitale au ajuns să aibă liste de așteptare cu peste 300 de persoane înscrise, deși capacitatea lor este sub 200 de paturi și condițiile de viață, oferite de spital bolnavilor, sunt precare”, se mai arată în raport.
O particularitate o reprezintă și Spitalul de Psihiatrie de la Săpoca (Buzău), acolo unde supraaglomerarea este cauzată în principal de zecile de cazuri sociale: pacienți care, deși nu se încadrează în specificul spitalului, au fost abandonați de familie acolo, cu zeci de ani în urmă.
În Spitalul de Psihiatrie Ștei (Bihor), supraaglomerarea este cauzată de internările obligatorii, cele mai multe dintre acestea survenind în urma deciziilor definitive ale judecătorilor.
Aglomerația face ca în multe cazuri să nu mai fie respectat nici criteriul elementar al repartizării pacienților pe saloane în funcție de sex, uneori nici în funcție de patologii, cu excepția celor care suferă de tuberculoză pulmonară asociată tulburării psihice.
Supraveghea pacienților: ”Cazul Săpoca se poate repeta oricând”
Referitor la supravegherea pacienților, din investigațiile desfășurate de Avocatul Poporului a rezultat că, în spitalele de psihiatrie, nu există un număr adecvat de angajați care să acopere nevoile de supraveghere ale acestor unități:
”Spitalele au nevoie de un personal calificat pentru supravegherea în psihiatrie, angajat numai în acest scop, care să aplice măsuri de securizare a personalului și pacienților, dar nu oricum, ci cu respectarea drepturilor fundamentale ale persoanei”, se arată în raport.
”Din păcate, în toate spitalele de psihiatrie în care au avut loc anchete ale instituției Avocatul Poporului, am fost informați că actele de agresiune din partea pacienților (uneori și a aparținătorilor acestora) îndreptate împotriva personalului reprezintă o cvasinormalitate și ele sunt agravate de lipsa personalului calificat să intervină și de bugetele insuficiente alocate. De aceea, concluzia care se desprinde cu privire la acest obiectiv este că, dacă nu se vor lua măsuri imediate pentru rezolvarea acestui tip de neajuns din sistemul spitalicesc dedicat sănătății mintale, „cazul Săpoca” se poate repeta oricând”, concluzionează Avocatul Poporului în raportul întocmit în urma desfășurăririi unor anchete în 20 de spitale și secții de psihiatrie din țară.
Ministerul Justiției și Ministerul Sănătății au pe masă de mai bine de doi ani o propunere privind elaborarea unor proceduri de executare a măsurilor medicale, inclusiv un proiect pilot pentru externalizarea treptată a pacienților abandonați de familie, dar pentru care există indicație de externare. Practic, pentru astfel de situații în care pacienții sunt menținuți în condiții de internare, contrar opiniei medicale care indică tratament ambulatoriu, misiunea ar trebui preluată de către un „mecanism independet de reprezentare”, în realitate un asistent în luarea deciziilor, pentru care însă autoritățile române nu au ajuns la un consens. De angajarea, formarea și verificarea acestor reprezentanți personali ar trebui să se ocupe Consiliul Național de Monitorizare a Implementării Convenției ONU pentru persoanele cu dizabilități, conform unui proiect legislativ pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii în această vară, instituție care se opune însă inițiativei.
Statul român a fost deja condamnat de mai multe ori de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru condițiile din spitalele de psihiatrie și se află în plină monitorizare a executării măsurilor impuse în cauzele Câmpeanu împotriva României (condamnare 2014 pentru moartea în condiții inumane a unui pacient seropozitiv) și Domnul „N” împotriva României (condamnare 2017 pentru incapacitatea de externare a unui pacient cu indicație de tratament ambulatoriu).