Fix în urmă cu un an un raport de audit transmis de Curtea de Conturi, efectuat la entitățile responsabile de gestionarea riscului de inundații, atrăgea atenția asupra capacității infrastructurii de protecție din România, atât în ceea ce privește prevenirea acestui risc, cât și în perspectiva limitării efectelor sale asupra teritoriului țării.
„La nivel național există un sistem de protecție împotriva inundațiilor care nu este complet funcțional ca urmare a insuficienței resurselor financiare, umane și materiale, ceea ce a condus în timp atât la o întreținere necorespunzătoare a infrastructurii existente, cât și la întârzieri semnificative în finalizarea și punerea în funcțiune a unor obiective de investiții. În aceste condiții capacitatea infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor este afectată, atât în ceea ce privește capacitatea de prevenire a riscului de inundații, cât și în ceea ce privește limitarea efectelor produse de acestea pe teritoriul României”, arăta în septembrie anul trecut raportul de audit cu tema „Evaluarea eficienţei şi eficacităţii programelor, acţiunilor şi măsurilor întreprinse pentru prevenirea riscului de inundaţii, răspunsul şi refacerea după efectele produse de acestea pe teritoriul României în perioada 2014 -2021”, realizat de Curtea de Conturi
Potrivit Curții de Conturi, în perioada 2014 – 2021, au fost centralizate pagube produse de evenimente hidro-meteorologice periculoase în sumă totală de 8,848 miliarde de lei, însă, lipsa unei metodologii unitare la nivel naţional, de evaluare a pagubelor în urma producerii unor situaţii de urgenţă, conduce la posibilitatea ca valoarea financiară totală a pagubelor să nu reflecte realitatea, cu implicaţii în valoarea sumelor alocate de Guvern din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului şi din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
Instituţia preciza că mai mult de jumătate din cele 2013 baraje existente la nivel naţional funcţionează fără autorizaţie (809) sau au autorizaţia de funcţionare în condiţii de siguranţă expirată (221).
„Inexistenţa unei autorizaţii de funcţionare în condiţii de siguranţă nu implică şi avarierea implicită a acestor lucrări în cazul unor inundaţii, procesul de autorizare/reautorizare fiind unul continuu, însă barajele care nu beneficiază de lucrări de întreţinere şi reparaţii, aflate într-o stare accentuată de degradare, abandonate sau cu probleme la echipamentele hidromecanice pot reprezenta pericol la viituri, în funcţie de starea acestora, cu riscul unor accidente cu efecte negative asupra siguranţei populaţiei şi bunurilor din zonă”, menţiona Curtea.
În cazul digurilor de apărare împotriva inundaţiilor nu există nicio autorizaţie de funcţionare în condiţii de siguranţă, una dintre cauze fiind lipsa atestării experţilor care să evalueze starea de siguranţă în exploatare a acestora. De altfel, lipsa acută de specialişti în domeniul hidrotehnic conduce la imposibilitatea aplicării, conformării şi respectării în integralitate a măsurilor şi responsabilităţilor privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare, verificarea respectării exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţă şi comportarea în timp a construcţiilor.
În domeniul elaborării şi omogenizării normelor privind aşezările umane, inclusiv pentru zonele expuse la inundaţii, au fost întreprinse acţiuni semnificative, însă activitatea privind verificarea modului de respectare a acestor norme este afectată de numărul redus de personal cu atribuţii de control în acest domeniu.
Valorificarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, prin includerea în documentaţia de amenajare a teritoriului, în scopul adoptării unor categorii de măsuri pentru managementul riscului la inundaţii nu este una eficientă. Numai 438 de unităţi administrativ-teritoriale au finalizat aceste demersuri importante încât să se prevină pagubele potenţiale generate de inundaţii.
„MMAP, prin ANAR, a elaborat hărți de hazard și risc la inundații pentru 2.327 de unități administrativ teritoriale(UAT), acestea fiind transmise fiecărui Consiliu Județean (CD cu hărțile de hazard și risc la inundații, precum și informațiile asociate în GIS, decupate pe județe). Conform verificărilor efectuate de MMAP-ANAR cu ocazia acțiunilor de control a stării tehnice și funcționale a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor de pe râurile interioare și de la Dunăre, doar 1.212 unități administrativ teritoriale (din cele 2.327) au actualizat/sunt în curs de actualizare a planului urbanistic general prin includerea hărților de hazard și de risc la inundații, reprezentând un procent de 52%.
Din analiza datelor și informațiilor prezentate de Direcția Generală pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului (DGRIP) din cadrul MAI, doar 438 UAT-uri au finalizat aceste demersuri deosebit de importante în vederea respectării regimului de construcții în zonele inundabile și/sau evitării construcției de locuințe și de obiective sociale, culturale și/sau economice înzonele potențial inundabile, astfel încât să se prevină/diminueze pagubele potențiale generate de inundații.
Astfel demersurile efectuate atât de ANAR, cât și de MAI prin DGRIP, împreună cu instituțiile prefectului, nu și-au atins scopul în ceea ce privește introducerea de către primari în Planurile de Urbanism General a hărților de hazard și de risc la inundații. Neincluderea în planurile de urbanism general al UAT-urilor a hărților de hazard și a hărților de risc la inundații pentru fiecare localitate poate conduce la:
a) neidentificarea, nedeclararea și lipsa unei monitorizări a zonelor de risc la inundații;
b) neasigurarea unui management corespunzător al situațiilor de urgență în cazul producerii de inundații;
c) nestabilirea, după caz, a măsurilor de prevenire, protecție și atenuare a riscului la inundații, precum și a condițiilor de autorizare a executării construcțiilor în arealele respective;
d) lipsa unor elemente de detaliu a cerințele minime de conținut ale documentațiilor de urbanism și de amenajare a teritoriului pentru zonele expuse riscului la inundații”, se arăt în raport.
În ceea ce priveşte intervenţia în timpul inundaţiilor, auditul a reţinut că, la nivelul entităţilor auditate este organizat sistemul de management al situaţiilor de urgenţă şi se asigură coordonarea tehnică de specialitate a acţiunilor operative la nivel naţional. Cu toate acestea, pot interveni dificultăţi în ceea ce priveşte operaţionalizarea acestor sisteme generate fie de inexistenţa unei infrastructuri eficiente privind comunicarea internă şi interinstituţională, fie de colaborarea defectuoasă între autorităţi. Un rol esenţial în asigurarea activităţilor specifice şi funcţionarea sistemului de management al situaţiilor de urgenţă în condiţii de eficacitate îl reprezintă personalul specializat în domeniu, insuficienţa acestuia sau gestionarea unor sarcini multiple putând crea dificultăţi în derularea operaţiunilor aferente unor inundaţii de amploare.
În cadrul auditului s-a constatat faptul că entităţile auditate se confruntă cu o lipsă acută de personal specializat (din domeniile hidrotehnic/construcţii, personal de control, personal operativ), în strânsă corelaţie cu numărul obiectivelor şi complexitatea măsurilor de întreprins.
Procesul de evaluare a efectelor inundaţiilor se bazează pe informaţiile transmise de către comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi de ceilalţi deţinători de lucrări. O comunicare greoaie cu autorităţile locale sau cu celelalte instituţii cu responsabilităţi pe domenii de competenţă poate conduce la imposibilitatea evaluării pagubelor într-un timp util care să permită măsuri urgente de refacere şi reabilitare.
Printre recomandările formulate de Curtea de Conturi cu prilejul misiunii de audit al performanţei se află:
-analiza şi redimensionarea, dacă este cazul, a structurilor de personal în strânsă corelaţie cu complexitatea măsurilor, acţiunilor şi ţintelor stabilite în cuprinsul Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii
-actualizarea cadrului legal
-intensificarea acţiunilor de prevenire şi pregătire a autorităţilor şi populaţiei
-asigurarea de resurse financiare adecvate şi oportune pentru investiţiile în sistemul de apărare împotriva inundaţiilor.
Iar, la câteva luni de la concluziile devastatoare ale raportului, care a ajuns și la Camerei Deputaţilor, inundațiile au lovit mai multe localități din România. Șase oameni au murit, mulți români au rămas fără un adăpost asupra capului, fără agoniseală de-o viață, după ce casele le-au fost înghițite de ape.
Două baraje din Galaţi au cedat
Două baraje piscicole din în judeţul Galaţi, grav afectat de inundaţii, au cedat după inundațiile de sâmbătă.
„Două baraje piscicole administrate de terţi au cedat: Potârnichea, situată în amonte de Costache-Negri (distanţă de 2 km)- volumul de 200.000 mii de metri cubi de apă va afecta terenuri agricole; în zona UAT Hanu Conachi, volumul de 90 mii de metri cubi de apă va fi preluat de acumulările noastre din aval exista Lieşti 1 si Lieşti 2. Pagubele potenţiale vor fi de terenuri agricole”, a precizat atunci Administraţia Naţională Apele Române.
Marcel Ciolacu: Nu am primit nicio informare
Premierul Marcel Ciolacu, prezent în județul Galați în zonele afectate de inundațiile extreme care au avut loc, sâmbătă, a declarat că nu știa că există vreun pericol de inundații în acea zonă.
Întrebat de ce nu s-au luat măsuri după ce județul Galați a fost deja lovit de două ori de inunații majore de-a lungul timpului, premierul a răspuns: „De când sunt prim-ministru al României eu nu am primit nicio informare despre un eventual pericol în această zonă. De aceea am și vrut să merg pe jos să văd întreaga situație (…) ca să știm să acționăm cât mai rapid”.
Adina Bucur