Legea 1/1998 încalcă Constituția României de 12 ani, de când aceasta a fost revizuită
UPDATE 17:05
Președintele CCR, Augustin Zegrean, ne-a contactat telefonic, după ce s-a documentat, și ne-a explicat că prin adoptarea noii Constituții textul de lege privind numirea directorului SIE, așa cum a fost conceput în 1998, a fost abrogat în mod automat. Augustin Zegrean a făcut referire la articolul 154 din Constituția României – (1) Legile şi toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii. (2) Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare.
Singura problemă este că nimeni nu a modificat textul de lege pentru a intra în coonformitate cu noua Constituție și, potrivit alineatului 2 al articolului 154, Consiliul Legislativ este instituția care trebuia să ceară modificările. De altfel, chiar Augustin Zegrean o spune: „Sigur, trebuia să se facă modificarea… Cum să zic, numirea este constituțională, dar e nelegală”.
Au descoperit problema în 2006, când l-au numit pe Săftoiu, dar, pentru că actele erau deja făcute, au mers așa în continuare și nu au mai modificat nimic. Este o lipsă acolo, un vid. Legea trebuie refăcută acolo. Cineva trebuie să pună acolo în text, că nu poți să folosești Constituția ca unealtă de lucru
Augustin Zegrean
președintele CCR
Legea privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe încalcă prevederile Constituției României. De 12 ani, de când Legea fundamentală a fost revizuită.
În demersul jurnalistic de a documenta procedura de propunere și numire a directorului Serviciului Român de Informații, Sursa Zilei a descoperit o anomalie legislativă care datează de 12 ani, perioadă în care SIE a avut trei directori numiți prin votul Parlamentului – Claudiu Săftoiu, Mihai Răzvan Ungureanu, Teodor Meleșcanu.
Mai exact, Legea 1/1998 privind organizarea și funcționarea SIE, în vigoare la această oră, prevede la articolul 6, alineat 1, că „conducerea Serviciului de Informaţii Externe se asigură de către un director, cu rang de ministru, numit de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la propunerea Preşedintelui României”.
În același timp, Constituția României, așa cum a fost revizuită în 2003, prevede, la articolul 65, litera h, ca atribuție a camerelor reunite ale Parlamentului, „numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii”.
În schimb, Constituția României din 1991 stabilea, la articolul 62, litera g, că numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorului Serviciului Român de Informații şi exercitarea controlului asupra activităţii acestui serviciu cade în sarcina camerelor Parlamentului reunite în ședință comună.
Cu alte cuvinte, Constituția României a fost revizuită fără ca cineva să mai țină cont că Legea SIE trebuie și ea modificată în conformitate cu noua Constituție. Legea SIE funcționa în conformitate cu vechea Constituție care prevedea doar numirea directorului SRI, nu și pe cea a șefului SIE.
Pentru a lămuri această anomalie legislativă, i-am contactat pe membrii Comisiei de control a activității SIE, dar și pe președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean.
Președinele Comisiei parlamentare SIE, deputatul PNL Mihăiță Calimente, recunoaște că există o contradicție între Legea SIE și Constituția României și că ar trebui modificată. „Acum, să fim serioși, câte chestii nu avem noi în contradicție cu Constituția”.
Senatorul PNL Marius Obreja s-a arătat surprins de această situație recunoscând că nu știa de existența acestei contradicții legislative. El ne-a dat asigurări că se va ocupa de lămurirea acestei probleme.
Președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, s-a arătat și el surprins constatând, la sesizarea noastră, că „este o mare și veche bubă în lege”. „Dacă este așa cum spuneți, este contrar Constituției”, pentru că „CSAT nu are atribuții de numire în nicio situație”. Pentru ca judecătorii Curții Constituționale să poată decide asupra încălcării Legii fundamentale, ei trebuie sesizați, potrivit legii, fie de Avocatul Poporului, fie de președintele României, fie de Parlament. „Noi nu ne putem autosesiza, ar fi bine să fie așa”, ne-a declarat Augustin Zegrean. „Din 1998 și până acum au fost numiți atâția directori, nu a văzut nimeni?”, s-a întrebat intrigat președintele CCR. Zegrean este de părere că „legea trebuie modificată printr-o altă lege sau chiar și printr-o ordonanță de urgență, mai ales că postul de director al SIE este vacant acum, iar urgența s-ar justifica”.
Andi Topală
Valeriu Motoc