Postul Paștelui – Postul Mare sau Postul Patruzecimii, cum este numit în popor – este cel mai lung post din calendarul creștin-ortodox și durează șapte săptămâni, adică 48 de zile, fiind unul dintre cele mai restrictive. Postul se ține anul acesta începând de astăzi, 3 martie, până pe data de 19 aprilie, inclusiv. Pe 20 aprilie e Învierea Domnului.
Postul alimentar – nu se consumă carne, ouă și produse lactate – trebuie însoțit de abstinența sexuală, dar mai ales de o bună conduită morală. Tradiția creștină spune că prin post ne purificăm trupește, dar mai ales sufletește pregătindu-ne astfel pentru Învierea Domnului Iisus Hristos.
Spre sfârșitul postului trebuie să ne spovedim și apoi dacă primim dezlegare din partea părintelui duhovnic să primim Sfânta Împărtășanie. Este deosebit de importantă starea de spirit pe care trebuie s-o avem în această perioadă, în care gândurile bune trebuie să predomine și să ne abținem de la violențe mentale, verbale și, evident, fizice. Să tăcem și să ascultăm mai mult, să fim mai binevoitori cu cei din jur și să nu ne lăsăm antrenați în niciun fel de dispute.
Regulile bisericești au stabilit că zilele rânduite pentru ajunare, adică abținerea totală de la mâncare și băutură, sunt lunea și marțea din prima săptămână a postului, iar în ultima săptămână a postului, numită și a Patimilor, se ajunează luni, marți, miercuri, vineri și sâmbătă. În aceste zile se pot consuma, seara, doar pâine și apă. În toată perioada postului sunt două dezlegări la pește, pe 25 martie, de Buna Vestire și pe 13 aprilie, de Intrarea Domnului în Ierusalim (Florii).
În Postul Paștelui sunt interzise cununiile religioase.
Superstiții și tradiții legate de post
“Vinerea seacă” este ultima vineri din Postul Pastelui, cunoscută în popor și ca Vinerea Mare.
Se ține post negru pentru „secarea” gușii și a bolilor de piele, obicei păstrat mai ales în Bucovina, Moldova și Transilvania. În această zi este interdicție severă de lucru pentru femei, care nu au voie să coasă, să țeasă, să spele rufe sau să toarcă.
Se fac băi purificatoare în vederea întâmpinării Sâmbetei Învierii.
“Lunea curată” e prima luni din Post.
Potrivit tradiției se spală temeinic cu leșie vasele în care s-a mâncat „de dulce”, apoi se duc în pod. În Banat această zi se mai numește Spolocanie. Bărbați și flăcăi, cu o glugă lungă și fuste, având pe față măști ce reprezintă diferite animale, aleargă de dimineața prin sat ca să atingă femeile, bărbații și copiii cu bățul. Cei care nu sunt atinși se crede că vor fi bolnavi tot anul.
“Marțea vaselor” este prima zi de marți din Postul Paștelui și începutul Săptămânii Căii lui Santoader.
La fel ca „lunea curată”, în Banat se spală vasele de dulce, în care apoi se pune tămâie și se afumă vitele și stupii pentru a avea rod bogat.
Tot atunci se face apă din zapada netopită rămasă în bătătura sau în grădini și se mătură cu ea podeaua casei.
“Joimărița” este un personaj întâlnit doar în mitologia românească. Numele ei derivă din Joi-Mari – ultima zi de joi din Postul Paștelui.
E întruchipată sub forma unei vrajitoare hidoase și rele, care poartă cu ea un vătrai menit să pedepsească femeile care nu și-au terminat torsul și țesutul până în Joia Mare.
Joimărița este temută și de bărbații leneși, care nu și-au măturat curtea sau care nu și-au terminat treburile gospodărești.
A.V.