Fosta judecătoare Aspazia Cojocaru, de la Curtea Constituțională a României (CCR) intenționează să intre în politică, manifestându-și dorința de a se înscrie într-un partid, fără a fo decisă în care.
Cu toate că magistratul nu este încă hotărât asupra culorii politice, vicepreședintele PNL Botoșani, Florin Turcanu, a declarat deja că, în urma unei discuții cu Aspazia Cojocaru, aceasta i-a spus că vrea să devină membră a PNL.
Fiind o persoană care locuieşte şi la Botoşani, şi la Bucureşti, am spus că voi avea o discuţie la nivelul PNL, la Bucureşti, şi după alegerile acestea vom analiza aceasta adeziune. Din punctul meu de vedere, aici la Botoşani o primesc cu braţele deschise. Este o femeie care oricând poate să dea un sfat oricărei persoane
Florin Țurcanu
vicepreședinte PNL Botoșani
Aspazia Cojocaru a ocupat timp de nouă ani, în perioada 2004 – 2013, postul de judecător al Curții Constituționale a României (CCR). Deși a fost numită în această funcție, prin votul Camerei Deputaților, cu susținerea PSD, Aspazia Cojocaru a întors detul de rapid „armele” în favoarea lui Traian Băsescu. În vara lui 2012, votul ei a fost decisiv pentru validarea referendumului de demitere a lui Băsescu, deși 7,4 milioane de români nu-l mai doreau la Cotroceni. Aspazia Cojocaru l-a ținuit, practic, pe Traian Băsescu în fotoliul de președinte.
După votul dat în CCR, Aspazia a susținut public, într-o criză de nervi făcută în fața jurnaliștilor, că nu vrea să facă pușcărie. Ea a fost atacată atunci de liderul PNL Varujan Vosganian care susținea că judecătoarea s-ar fi aflat în conflict de interese și nu ar fi avut dreptul să se pronunțe asupra validării referendumului. „Suspiciuni legate de condamnări pentru contrafacere de diplome, altele legate de colaborarea cu fosta Securitate ori de înlesniri procedurale și financiare pentru membri ai familiei sale. Nu ne spuneți și nouă, doamnă judecător, de ce ați ascuns toate aceste lucruri până acum? Și cât de mult au contat ele în schimbarea atitudinii dv. legate de referendum? Și poate, astfel, întelegem și noi de ce sunteți, în istoria lumii, primul judecător de Curte Constituțională care se teme de pușcărie atunci când decide într-un fel sau în altul”, scria liberalul pe blogul său. El preciza că Aspazia Cojocaru are o biografie demnă de „misterele Parisului”.
Condamnată înainte de ’89 pentru fraudarea unui examen
Trecutul fostului judecător constituțional Aspazia Cojocaru este încărcat însă cu multe „pete”. În 2007, cotidianul „Gandul” relata că aceasta a fost în tinerețe – în perioada în care lucra ca cercetător la Institutul de Cercetări Juridice- o „turnătoare talentată” la Securitate. Și-a semnat notele cu numele de cod „Ana” și și-a dat pe mâna securiștilor foștii colegi. Deși, inițial, CNSAS a susținut că Aspazia Cojocaru a fost dovedită drept “colaborator al poliţiei politice comuniste”, ulterior, aceeaşi instituţie i-a şi “albit” trecutul, fără ca în dosar să apară probe contrare.
În 2012, cotidianul Jurnalul Național și Antena 3 dezvăluiau că Aspazia Cojocaru a fost condamnată, înainte de 1989, la un an și jumătate de închisoare pentru falsificare și implicare într-o rețea infractională. Concret, judecătoarea fusese acuzată că – alături de unchiul ei, Vasile Fodor – conferențiar la Facultatea de Drept din București și secretar al comisiei de admitere – și de alte rude ale sale în fraudarea examenelor de admitere. Dosarul a fost soluționat cu pedepse de până la 13 ani de închisoare. Aspazia Cojozaru nu executat însă nicio zi de pușcărie, ea beneficiind de un decret de grațiere a pedepselor de până la 3 ani, semnat de Nicolae Ceaușescu. Surprinzător, și unchiul ei, condamnat la 13 ani, a fost amnistiat atunci de Ceaușescu printr-un decret individual.
Valeriu Motoc