Asociația procurorilor „Inițiativa pentru Justiție” protestează față de demersurile politicienilor de a încuraja un fenomen infracțional deosebit de periculos prin modificarea articolului din Codul penal ce reglementează abuzul în serviciu, în sensul instituirii unui prag valoric ridicat pentru prejudiciu, precum și a altor condiții suplimentare.
Într-un comunicat de presă transmis luni, asociația de procurori atrage atenția că „reprezintă o dovadă de ipocrizie și de rea-credință” fixarea unui prag de 250.000 lei sau chiar de „doar” 9.000 de lei pentru ca încălcările legii săvârșite de funcționarii publici în exercitarea atribuțiilor de serviciu să fie pedepsite conform legii penale, „simultan cu a căuta pe orice căi reducerea unor pensii de serviciu catalogate ca „speciale” sau „nesimțite”, plătite de zeci de ani în temeiul legii și prevăzute în considerarea incompatibilităților, interdicțiilor și riscurilor profesionale pe care beneficiarii au trebuit să le suporte în timpul activității.
„Suma de 9.000 de lei este mai mare decât drepturile salariale lunare ale majorității cetățenilor – inclusiv a multor judecători și procurori definitivi cu grad de judecătorie sau de parchet de pe lângă judecătorie. A stabili un astfel de prag înseamnă „a da liber la furat” funcționarilor publici, atât timp cât prejudiciul pentru fiecare act material în parte se situează sub această sumă.
Precizăm, pentru persoanele nefamiliarizate cu dreptul penal, că, în conformitate cu prevederile art. 35 alin. 1 din Codul penal și cu Decizia Curții Constituționale nr. 368/2017, o infracțiune se consideră „continuată” atunci când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. Din acest motiv, chiar și în situația scandaloasă în care un funcționar public cu un program de muncă de 8 ore și o pauză de masă inclusă de 20 de minute și-ar propune să încalce legea cât mai des și ar reuși să săvârșească, în timpul programului efectiv de muncă, la fiecare 5 minute, câte o încălcare a legii prin care ar produce o pagubă de 8999,99 lei, nu ar putea fi tras la răspundere pentru prejudiciul total de 827.999,08 lei, pentru că niciuna din acțiunile sale nu ar prezenta conținutul infracțiunii de abuz în serviciu. Cum, de cele mai multe ori, producerea unei pagube cu intenție are drept corespondent obținerea unui folos necuvenit de către autor și/sau alte persoane este de presupus că niște persoane se vor îmbogăți necuvenit”, arată asociația de procurori.
Sursa citată precizează că, pentru astfel de fapte, funcționarul public ar putea fi cel mult tras la răspundere disciplinară și civilă ca urmare a demersurilor inițiate de către conducătorul instituției – care, de obicei „are o cotă-parte când se recurge la astfel de moduri de operare – dar perspectiva de recuperare a prejudiciilor de la funcționar ar fi iluzorie”.
„Din alt punct de vedere, chiar considerând că instituția, prin conducătorul și juriștii săi ar acționa prompt și corect procedural, atunci când este vorba de contracte, orice demersuri de a obține în instanță anularea acestora ar genera noi cheltuieli, fără a exista garanția că procesul ar putea fi câștigat cândva de instituție.
Mai mult, prin adăugarea unor condiții suplimentare pentru ca fapta să constituie abuz în serviciu – anume ca funcționarul să acționeze „cu știință” și că, alternativ cu producerea unui prejudiciu peste pragul fixat, fapta să producă o vătămare „gravă” a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane – se tinde spre îngreunarea dovedirii faptei și chiar spre dezincriminarea acesteia. Astfel, pe de o parte, procurorii vor avea de demontat o apărare de genul „nu am știut ce fac” („nu am fost conștient de consecințele faptei mele, de valoarea prejudiciului sau de gravitatea pagubei pe care le va produce”), dificultate de cele mai multe ori insurmontabilă pentru că trebuie demonstrat, dincolo de orice dubiu rezonabil și în detaliu, ce calcule și-a făcut cineva în minte. Această de propunere/intenție de modificare nu își are izvorul în deciziile Curții Constituționale și este nejustificată, dispozițiile Codului penal cu privire la intenție fiind suficiente. Pe de altă parte, lăsându-se la latitudinea organelor judiciare interpretarea dacă vătămarea produsă este sau nu „gravă” se lasă la apreciere dacă fapta constituie sau nu infracțiune, ceea ce este inadmisibil, în virtutea principiului legalității incriminării, și, indubitabil, textul legal astfel rezultat riscă să fie din nou sancționat de Curtea Constituțională. Pe cale de raționament juridic se poate anticipa că soluția Curții Constituționale ar putea fi doar de declarare ca neconstituțională a întregii sintagme referitoare la vătămare, nu doar a cuvântului ‘gravă'”, precizează asociația de procurori.
Acesta menționează că, din aceste motive, este de domeniul evidenței că „se urmărește favorizarea unui fenomen infracțional prin care să se poată prejudicia bugetul statului, cu aducerea acestui fenomen la o amploare inimaginabilă prin dezincriminarea în diferite moduri a faptelor funcționarilor publici implicați, și că toată campania actuală de asmuțire a cetățenilor unii împotriva altora prin crearea impresiei că unii ar fi, în mod nejustificat, privilegiați în ceea ce privește veniturile având la origine munca, este, de fapt, o diversiune. Adevărații privilegiații vor fi, dacă modificările propuse vor intra în vigoare, funcționari publici care încalcă legea și cei care beneficiază de pe urma încălcării legii”.
„Dacă tot se consideră că este necesar ca legiuitorul să reglementeze un prag valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, la stabilirea pragului trebuie să se țină cont că acesta nu poate fi unul care să încurajeze săvârșirea infracțiunii, iar cu privire la intensitatea vătămării nu pot fi folosite cuvinte sau expresii vagi, ci aceasta ar trebui raportată la valoarea daunelor morale prin care se cuantifică, de fiecare dată când este cazul, o vătămare a unui drept sau interes legitim de natură nepatrimonială”, atrage atenția asociația.
Ministerul condus de liberalul Cătălin Predoiu a comunicat că decizia CCR este de a impune un prag pentru incriminarea, în Codul penal, a infracțiunii de abuz în serviciu, fără să specifice o valoare anume.
Miercuri seară, Ministerul Justiției a transmis, după toate reacțiile din mediul politic și scandalul din Senat, de la adoptarea pragului de 250.000 de lei pentru incriminarea abuzului în serviciu, că la Camera Deputaților, forul decizional, se va propune modificarea acestui prag cu o sumă modică, de 9.000 de lei.
Adina Silav