Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este dispus să cheltuiască anual 40.000 de euro pentru un nou sediu, potrivit unui anunț postat pe site-ul instituției chiar în perioada în care Institutul Național al Magistraturii (INM) anunța anularea cursurilor de formare pentru procurori și judecători, din lipsa fondurilor.
La solicitarea reporterilor Sursa Zilei, atât reprezentanții INM, cât și cei ai CSM – ordonator principal de credite pentru institut – au motivat lipsa banilor pentru instruirea magistraților prin tăierile bugetare dispuse de Guvern în baza OUG 63/2017. „Seminarele de formare continuă planificate a se desfășura în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017 au fost anulate, deoarece bugetul INM a fost diminuat cu suma de 757.000 de lei la capitolul <<Cheltuieli cu bunuri și servicii>>”, au arătat oficialii INM.
La rândul lor, reprezentanții CSM au transmis că, „prin OUG 63/2017, fondurile aprobate pentru anul curent Institutului Național al Magistraturii au fost diminuate în funcție de execuția bugetară pe primul semestru al anului”. Cu alte cuvinte, cei care au avut activitate și au cheltuit banii au avut parte de o rectificare negativă.
CSM cu sediu nou de 5.000 mp, INM fără hârtie
Dacă tăierile bugetare de la INM reprezintă o treime din bugetul total al instituției, tăierile de la CSM, de peste 1.000.000 de lei, nu par să afecteze deciziile pe termen lung pe care reprezentanții magistraților le iau în privința cheltuielilor.
Astfel, în timp ce INM a răspuns oficial Sursa Zilei că, în urma rectificării bugetare negative, „în bugetul instituției nu există disponibil la articolul bugetar 20.01.01 <<furnituri de birou>> (hârtie și rechizite de birou – n.r.)” , CSM anunța pe site-ul propriu, o cerere de depunere de oferte, cu data limită 23.10.2017 pentru închirierea unui sediu nou, de 5.000 de metri pătrați, neapărat în centrul Capitalei.
Alte criterii pe care ar trebui să le îndeplinească noul sediul al INM, potrivit anunțului:
- să dispună de spații/încăperi generoase pentru amenajarea celor 16 cabinete pentru demnitari, sală de ședință pentru plen, săli de ședință pentru cele două secții;
- să aibă posibilitatea aerisirii naturale (ferestre care se deschid);
- să fie dotat cu instalații electrice, sanitare, termice, lift, telefonie, cablu, internet, instalații de voce/date, antiefracție, incendiu, aer condiționat, PSI;
- spații pentru organizarea unei arhive corespunzătoare ca suprafață și dotare PSI;
- “finisaje corespunzătoare care să asigure un minim de confort pentru activitatea aparatului”;
- spații pentru oficii, pe fiecare etaj, pentru activitatea de protocol;
- spații tehnice pentru camera serverelor;
- spații tehnice pentru depozitarea materialelor și a bunurilor scoase din uz;
- parcare pentru cel puțin 30 de locuri.
INM, vital pentru calitatea profesioniștilor din justiție
Pe lângă faptul că reprezintă principala cale de acces în magistratură a absolvenților de drept din România, INM este responsabil și pentru calitatea formării continue a magistraților. Este vorba despre cursuri de instruire pe care formatorii cu experiență din INM le fac periodic (semestrial) cu procurorii si judecătorii din sistem. Seminariile anulate în această toamnă vizau tocmai clarificarea problemelor de interpretare generate de aplicarea noilor coduri și unificarea practicii judiciare.
Ruina bugetară a INM a fost accelerată și de alte decizii guvernamentale neașteptate pentru managementul institutului. Este vorba despre intrarea în profesie a unui număr foarte mare de persoane, cu experiență de peste 5 ani într-o profesie juridică și pentru care au fost pregătite, din scurt, sesiuni de pregătire intensivă chiar în vara acestui an.
De altfel, conform propunerilor din pachetul de legi pentru Justiție, rolul și funcțiile INM ar urma să fie complet redesenate. Institutul va trebui să lucreze la foc continuu cu 4 generațiii simultane de absolvenți care vor trebui să parcurgă câte șase luni de stagiatură în toate profesiile juridice. Auditorii de justiție sunt plătiți, evident, tot din bugetul INM, pe toată perioada celor 4 ani de pregătire.
Pe de altă parte, conform acelorlași propuneri, nimeni nu ar mai putea avea acces în profesia de magistrat înainte de 30 de ani – o vârstă la care majoritatea profesioniștior din Justiție (avocați, notari, polițiști, grefieri) sunt deja realizați profesional. Criteriul de selecție legat de limita de vârstă ar face astfel să acceadă în profesia de magistrat doar oamenii frustrați în propriile sisteme și cu viziuni deja deformate, susțin specialiști consultați de Sursa Zilei.
INM este, în acest moment, instituția care face diferența în sistemul judiciar. Când CSM este incapabil să ia decizii care să soluționeze problemele din sistem, când ignoră nevoia de reglementare a răspunderii magistraților cerută tot mai puternic nu doar de societatea civilă, ci și de oameni din interiorul sistemului, dar se preocupă de achiziționarea unui nou sediu, INM – prin cursurile de formare anulate acum din lipsă de fonduri – oferea încredere procurorilor și judecătorilor că pot aprecia corect pe cauze, în lumina noilor coduri.
Andrei Tudor