Acordul de încetare a focului între Israel și Hamas în Fâșia Gaza a intrat în vigoare duminică după o întârziere de aproape trei ore față de momentul convenit inițial. Astăzi va avea loc și primul schimb de prizonieri, urmând a fi eliberate trei femei răpite pe 7 octombrie 2023 în atacul terorist al Hamas.
Acordul este unul complex, în trei etape, care presupun o gradualitate a schimburilor de prizonieri și a retragerii armatei israeliene, cu neegocieri intermediare.
Una dintre marile necunoscute ale negocierilor este cine va conduce Gaza după război, potrivit unei analize publicate de Reuters.
Actuala rundă de discuții a lăsat la o parte această problemă, din cauza complexității sale și a probabilității ca aceasta să împiedice încheierea unui acord limitat. Israelul a declarat că nu va pune capăt războiului lăsând Hamas la putere.
Israelul a respins, de asemenea, administrarea Gazei de către Autoritatea Palestiniană (AP), organzația sprijinită de Occident și condusă din Cisiordania de președintele palestinian Mahmoud Abbas. AP a fost înființată în urmă cu trei decenii și exercită o suveranitate limitată în Cisiordania. Dar a fost înlăturată din Gaza în 2007 de către Hamas.
Israelul a declarat încă de la începutul campaniei sale militare în Gaza că va păstra controlul de securitate asupra enclavei după încheierea luptelor. Comunitatea internațională a declarat că Gaza trebuie să fie condusă de palestinieni, însă eforturile de a găsi alternative la principalele facțiuni în rândul societății civile sau al liderilor de clanuri s-au dovedit a fi în mare parte zadarnice.
Cu toate acestea, au existat discuții între Israel, Emiratele Arabe Unite și Statele Unite cu privire la o administrație provizorie care să gestioneze Gaza până când o Autoritate Palestiniană reformată va fi capabilă să preia conducerea.
T. S.