Mai bine de jumătate de milion de români cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani trăiesc astăzi în alte țări din UE. România este, astfel, „fruntașă” în topul țărilor UE după numărul de copii care locuiesc în diaspora, alături de familiile care au emigrat.
Mulți dintre copiii și adolescenții români care locuiesc în alte țări din Uniunea Europeană s-au născut în afara țării, în timp ce rata națională a natalității este în scădere de ani buni.
România: Lider în ceea ce privește copiii care cresc în afara țării
În ciuda unei perioade relativ scurte de apartenență la Uniunea Europeană și a timpului limitat în care a beneficiat de libertate de circulație neîngrădită în tot blocul comunitar, România se remarcă drept țara cu cel mai mare număr de copii care cresc într-un stat membru diferit al UE.
La finalul lui 2021 (cele mai recente date disponibile), aproape 600.000 de români mai tineri de 20 de ani locuiau în alte țări comunitare. Polonia a urmat la mare distanță, cu peste 240.000 de tineri aflați în străinătate, iar Bulgaria s-a clasat pe locul al treilea, cu aproximativ 134.000.
Dintre tinerii emigranți români, peste 36.000 locuiesc în țările adoptive fără a avea cetățenia acestora. Totodată, alți peste 30.000 de copii ai căror părinți sunt emigranți români nu și-au obținut oficial cetățenia românească și au doar acte emise de autoritățile din țările gazdă.
În total, aproape 411.000 de copiii români s-au născut în diaspora în ultimii 14 ani, arată datele Institutului Național de Statistică. Cei mai mulți dintre aceștia au venit pe lume în Italia, Germania și Marea Britanie.
Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, în UE există peste 6,9 milioane de copii imigranți. Cifrele compilate de agenția europeană de statistică arată că două treimi dintre acești copii provin din țări din afara Uniunii Europene. Deși acest număr este în creștere, nu crește atât de rapid pe cât s-ar fi așteptat.
Un studiu realizat anul trecut de Comisia Europeană a constatat că aproximativ 7% dintre copiii cu cetățenia unui stat membru UE locuiesc într-o altă țară comunitară decât cea de origine.
Migrația inter-comunitară a crescut mai rapid decât cea non-UE
Între 2014 și 2018, a crescut atât numărul migranților din țări terțe, cât și cel al migranților intra-UE cu vârsta sub 20 de ani. Cu toate acestea, această creștere ar putea fi mai mică decât se anticipase, având în vedere criza migrației care a atins punctul culminant în a doua jumătate a anului 2015 și care continuă la o scară mai mică în prezent. În mod surprinzător, migrația în interiorul UE a crescut de două ori mai rapid decât migrația din țările terțe în întreaga UE, în ciuda crizei migranților.
Deși reprezintă o proporție relativ mică din total, unele dintre cele mai precise date disponibile se referă la cererile de azil. În aceste cazuri, țările sunt obligate să raporteze datele privind vârsta solicitanților către Eurostat, agenția de statistică a UE. Vârful numărului de cereri a fost înregistrat în 2016, influențat de întârzierea procesului de depunere a cererilor. În 2016 au fost înregistrate aproape 400.000 de cereri ale persoanelor sub 18 ani, față de 185.000 în 2018, iar estimările provizorii pentru 2019 sugerează o nouă scădere.
Aproximativ 30 % dintre cererile de azil au fost depuse de copii, iar 60% dintre cererile depuse între 2015 și 2017 au provenit din țări aflate în conflict, precum Afganistan, Siria și Irak. Alte 15 % au provenit din Balcani și din Europa de Est.
Germania este pe primul loc în topul țărilor care găzduiesc cei mai mulți tineri imigranți
Deloc surprinzător, Germania, cunoscută pentru economia dezvoltată și locurile de muncă disponibile, a găzduit cei mai mulți copii din țări terțe. Totuși, notează autorii studiului, aceste cifre sunt explicate mai ales prin politica Germaniei de a încuraja migranții din țări non-UE, precum Turcia, dar și atitudinii favorabile pe care Berlinul a avut în timpul „crizei imigranților” care au venit în Europa în ultimul deceniu preponderent din Africa și Orientul Mijlociu.
Per total, la nivelul UE, cei mai mulți copii și tineri imigranți trăiesc în Germania (peste 1,1 milioane), care este urmată de Italia (aproape 850.000), Franța (peste 750.000) și Spania (aproape 610.000).
Austria, Suedia și Malta au înregistrat, de asemenea, creșteri proporționale semnificative în ceea ce privește găzduirea copiilor din afara UE, asemănătoare cu tendința observată în Germania. Creșteri notabile au fost observate, de asemenea, în Danemarca, Slovenia și Olanda.
Pe de altă parte, unele țări est-europene cu reacții și retorică stricte în ceea ce privește criza migranților, precum Ungaria, Bulgaria și România, au înregistrat cifre mult mai mici, cu un total de sub 20 000. Chiar și Polonia, o țară populată cu aproape 40 de milioane de locuitori, a avut doar 25.712 copii din țări terțe, ceea ce este comparabil cu țări cu o populație de aproape 5 milioane de locuitori, precum Finlanda și Republica Irlanda.
Emanuel Stan