Administraţia Naţională Apele Române a anunţat că a crescut coeficientul de umplere în principalele lacuri de acumulare la 70%, volum fiind suficient pentru satisfacerea necesarului de apă pentru toţi beneficiarii din localităţile mari care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafaţă. În continuare însă, 513 localităţi se alimentează restricţionat. Judeţele cele mai afectate de secetă sunt Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea.
ANAR a transmis, marţi, că precipitaţiile din ultima lună şi gestionarea eficientă a volumelor disponibile în principalele 40 de lacuri de acumulare (cu folosinţă complexă) administrate de Administraţia Naţională Apele Române, respectiv Hidroelectrica, au contribuit la creşterea coeficientului de umplere ajungând la 72,07% (faţă de începutul lunii august când era 70%, dar în scădere faţă de începutul lunii iulie când era 80%).
“Volumul disponibil astăzi în principalele 40 de lacuri de acumulare este de 3,12 miliarde de metri cubi de apă (faţă de 3,05 miliarde cât era în luna august, dar în scădere faţă de începutul lunii iulie 2022 când era de 3,45 miliarde de metri cubi de apă). Acesta este suficient pentru satisfacerea necesarului de apă pentru toţi beneficiarii din localităţile mari care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafaţă.
Estimăm că, la sfârşitul lunii septembrie, în cele 40 de lacuri de acumulare, cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie, industrie şi producţia de energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional, vom reuşi să menţinem un coeficient de umplere de peste 62%”, se arată într-un comunicat al ANAR.
Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiştii Administraţiei Naţionale „Apele Române”, precum şi de la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă, în continuare, 513 localităţi se alimentează restricţionat. Este vorba de 124 de localităţi (din 16 judeţe) Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Hunedoara, Teleorman, Braşov, Ilfov, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Ialomiţa) care dispun de sisteme de alimentare cu apă şi de 389 de localităţi (din 10 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Neamţ, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Hunedoara) care nu dispun de sisteme de alimentare cu apă. Este vorba despre un procent de 20-30% din numărul total al fântânilor de la nivel naţional care sunt la această oră (parţial) secate.
Administraţia Naţională Apele Române a precizat că în toate aceste localităţi, necesarul de apă este asigurat cu restricţii din sursa de apă subterană.
De asemenea, fenomenul de secetă se menţine în special în zona oraşelor mici şi a satelor din Moldova care nu au sistem de alimentare cu apă centralizat. Cele mai afectate judeţe sunt: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea, în special acolo unde nu există un sistem de alimentare centralizat, iar necesarul de apă este asigurat cu preponderenţă din puţuri sau foraje.
ANAR a mai transmis că debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în creştere, având valoarea de 1950 mc/s, fiind însă mai puţin de jumătate din media multianuală a lunii august (4300 mc/s).
În aval de Porţile de Fier debitele au fost în creştere pe sectoarele Gruia – Calafat, Turnu Măgurele – Zimnicea şi Isaccea – Tulcea, staţionare pe sectoarele Bechet – Corabia, Giurgiu – Olteniţa şi la Galaţi şi în scădere pe sectorul Călăraşi – Brăila.
La staţia hidrometrică de la Cernavodă nu sunt probleme în asigurarea debitului necesar pentru funcţionarea celor două grupuri ale CNE Cernavodă, întrucât mai sunt 0,59 metri (= 59 cm) până la atingerea treptei II (de avertizare). Această valoare se va menţine şi va creşte până la 1 metru ceea ce va permite funcţionarea ambelor grupuri.
Conform Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitele au fost în creştere datorită precipitaţiilor căzute în interval şi propagării pe cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor: Someş, Crasna, Barcău, Crişuri, Mureş, Bega, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna, Siret, Buzău, Rm. Sărat, Putna, Trotuş, Bistriţa, Moldova, Suceava, Bârlad şi pe cursurile inferioare ale Jiului, Argeşului şi Ialomiţei. Pe celelalte râuri, debitele au fost în scădere, exceptând râurile din bazinul Jijiei, cursul mijlociu şi inferior al Prutului şi râurile din Dobrogea, unde au fost relativ staţionare.
S-au înregistrat scurgeri pe versanţi, torenţi, pâraie şi creşteri izolate de niveluri şi debite pe unele râuri mici din zonele de deal şi de munte din Crişana şi Banat, datorită precipitaţiilor sub formă de aversă, căzute în interval.
Debitele se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-80% din normalele lunare, mai mari, în jurul şi peste normalele lunare pe râurile din bazinele: Bega, Caraş, Nera, Jiu, Ialomiţa, Bistriţa, Trotuş, bazinele superioare ale Crişului Alb, Barcăului, Argeşului, Sucevei, Moldovei, Putnei, Buzăului, bazinul inferior al Oltului şi pe unii afluenţi ai Mureşului, Buzăului şi Moldovei şi mai mici (sub 30% din mediile multianuale lunare) pe Râmnicu Sărat, pe cursul superior al Siretului şi pe unii afluenţi ai Bârladului.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub cotele de atenţie.
ANAR a mai transmis că debitele vor fi în creştere datorită propagării, pe cursurile inferioare ale râurilor: Someş, Crasna, Barcău, Crişuri, Mureş, Bega, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna, Jiu, Olt şi în general în scădere pe celelalte râuri.
Pe râurile din bazinul Prutului, Bârladului şi pe râurile din Dobrogea, debitele vor fi relativ staţionare.
Sunt posibile creşteri izolate de niveluri şi debite pe unele râuri mici din vestul şi sud-vestul ţării şi din zonele de deal şi de munte datorită precipitaţiilor, sub formă de aversă, prognozate.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se vor situa sub cotele de atenţie.
Adina Silav