Judecătorul Marian Enache, președintele Curții Constituționale, a explicat, într-un interviu publicat miercuri de juridice.ro, motivele care au stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale. Enache a precizat că decizia CCR s-a bazat pe documente declasificate în ședința CSAT, care au evidențiat nereguli grave privind egalitatea de șanse, finanțarea campaniei electorale și influențarea votului. Potrivit președintelui CCR, anularea scrutinului a fost singura soluție constituțională care să garanteze un proces electoral corect pentru toți cetățenii. „Dacă ați dori să beți un pahar cu apă în care cunoașteți că există o doză de otravă, veți încerca să extrageți otrava și să beți apa astfel purificată sau veți opta pentru un alt pahar cu apă?”, a întrebat Enache. Președintele CCR a exclus posibilitatea unei erate sau a unei revizuiri a deciziei, evidențiind că hotărârile Curții sunt definitive și obligatorii.
„Neregulile determinante pentru anularea procesului electoral pentru alegerea Președintelui României au vizat egalitatea de șanse a candidaților, finanțarea campaniei electorale și influențarea votului, așadar caracterul corect al alegerilor, ca expresie a suveranității. În afara cauzelor determinante, au existat și epifenomene, elemente adiacente generate de conduita unor partide în campania electorală, deja cunoscute de public, care, la rândul lor, au contribuit la influențarea rezultatului alegerilor”, a spus Marian Enache.
El a subliniat că CCR a constatat că, în procedura de alegere a președintelui României, au fost afectate, „prin conduita unuia dintre candidați, două drepturi fundamentale, corelative, și anume dreptul de vot și dreptul de a fi ales, ceea ce a demonstrat că în desfășurarea alegerilor nu au fost respectate exigențele constituționale care stau la însăși baza organizării statului democratic”.
„O procedură de alegeri viciată în aspectele sale esențiale – și aici mă refer permanent la condiția corectitudinii alegerilor, a „alegerilor curate”, cum se mai spune în mod curent – nu poate fi considerată parțial validă. Aceste încălcări sunt iremediabile și afectează procedura în ansamblul său.
Neregularitățile au avut o asemenea amploare și propagare încât singura soluție posibilă a fost anularea întregului proces electiv. Nu se putea face o selecție de poziții a candidaților clasați imediat pe pozițiile următoare. Ca să fiu mai plastic: dacă ați dori să beți un pahar cu apă în care cunoașteți că există o doză de otravă, veți încerca să extrageți otrava și să beți apa astfel purificată sau veți opta pentru un alt pahar cu apă?”, a spus președintele CCR.
El a subliniat că CCR are rolul de a preveni o situație în care un competitor electoral ar putea să depună jurământul în calitate de președinte al României în urma unui proces electoral viciat.
“Curtea Constituțională este unica autoritate jurisdicțională stabilită prin Constituție să protejeze suveranitatea națională în componenta privind alegerile libere, corecte și periodice pentru Președintele României.
Hotărârea pronunțată de Curte nu sancționează și nu anulează dreptul de vot al cetățenilor, așa cum artificial și tendențios se induce prin anumite mesaje în mediul public electoral, ci îl protejează de orice ingerință în scopul exprimării lui în deplină libertate și al realizării finalității sale constituționale.
Insinuările care se propagă prin recuzita specifică a campaniilor de propagandă electorală în acest moment la nivelul societății vizează faptul că instanța constituțională a anulat dreptul de vot al românilor și, prin aceasta, a interzis sau a sancționat libertatea de a alege a acestora. Nimic mai fals. Prin anularea procesului electoral cu privire la alegerea președintelui României, Curtea Constituțională a realizat o măsură de justiție constituțională preventivă. Nu a sancționat un competitor sau mai mulți competitori, cum nu i-a sancționat nici pe alegătorii care au votat pentru un competitor sau pentru altul. Curtea a sancționat, în limitele obligației sale constituționale, procedura electorală ca atare, derulată în condiții de incorectitudine, stabilite în baza unor documente oficiale ale instituțiilor care, prin lege, au rolul să protejeze securitatea națională și care au atestat că au existat nereguli majore în cadrul procesului electoral. Mai simplu spus, prejudiciul în materialitatea sa obiectivă s-a produs.
Faptul că nu au fost descoperiți cei care au cauzat acest prejudiciu și care, de regulă, acționează cu mijloace sofisticate, uneori greu perceptibile, nu înseamnă că prejudiciul nu există în obiectivitatea lui și, ca atare, trebuie ignorat sau subestimat. Or, Curtea a constatat exact acest lucru, și anume că a existat o prejudiciere a rezultatului alegerilor prin încălcări ale legilor”, a declarat Marian Enache.
Raportul CSAT și influențele externe
În argumentarea hotărârii, Enache a făcut referire la documente oficiale ale instituțiilor de securitate națională, care au indicat interferențe externe în alegeri. Potrivit acestuia, CCR a fost obligată să ia măsuri pentru a garanta integritatea procesului electoral și pentru a asigura că viitorul scrutin va respecta standardele democratice: „Curtea a sancționat, în limitele obligației sale constituționale, procedura electorală ca atare, derulată în condiții de incorectitudine, stabilite în baza unor documente oficiale ale instituțiilor care, prin lege, au rolul să protejeze securitatea națională.”
Președintele CCR a clarificat că decizia Curții nu s-a bazat pe informații clasificate, ci exclusiv pe documente declasificate, accesibile publicului în conformitate cu principiul transparenței: „Dată fiind gravitatea situației, CSAT a decis, pentru prima oară de la înființarea sa, declasificarea acestor documente din care rezultă încălcări ale procedurii electorale și interferențe în realizarea procesului electiv. Cu riscul de a mă repeta, subliniez că CCR nu a decis anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României în baza unor documente clasificate, ci a unor documente declasificate, accesibile publicului larg în baza principiului transparenței și necesității cunoașterii acestor constatări de către cetățeni”.
Revizuirea hotărârii, imposibilă
În privința discuțiilor despre o posibilă revizuire a deciziei CCR, președintele instituției a fost categoric: hotărârea este definitivă și nu poate fi modificată printr-o erată sau printr-un alt mecanism juridic.
Acesta a explicat că eratele se aplică doar pentru corectarea unor greșeli materiale, nu pentru schimbarea deciziilor fundamentale ale unei autorități jurisdicționale. El a subliniat că solicitările de revizuire venite din partea unor actori politici nu au un temei juridic, deoarece hotărârile CCR sunt definitive și obligatorii pentru toate instituțiile statului.
„A susține posibilitatea unei asemenea erate constituie o eroare grosieră și o intoxicare a alegătorilor”, a spus el.
Influența social-media și inteligența artificială în alegeri
Președintele CCR a tras un semnal de alarmă cu privire la impactul rețelele sociale și a inteligenței artificiale asupra alegerilor democratice. El a subliniat că mediul digital poate deveni un instrument de influență greu de controlat și care poate altera procesul democratic.
„Cu siguranță, dacă ele nu sunt reglementate juridic și nu îndeplinesc condiția transparenței, caracteristică intrinsecă a oricărei societăți democratice. Aceste mijloace, care fac parte din următorul val al tehnologiei, comportă o serie de riscuri și imprevizibilități, care, dacă nu sunt controlate juridic, pot aduce mari prejudicii dificil de identificat sub aspectul generării lor”, spus Marian Enache.
Enache a explicat că social-media, prin algoritmii săi opaci, poate amplifica mesaje false, direcționa informația către anumite segmente ale electoratului și crea percepții distorsionate asupra realității politice.
„Platformele social-media, fiind subreglementate, se situează într-o zonă volatilă, care poate genera o manipulare a informației și o dezinformare masive, dificil de decriptat într-un timp record sau relativ scurt. Mai întâi ne întâlnim cu efectele fenomenului, pe care îl evaluăm în existența lui reală și, în consecință, constatăm alterarea rezultatelor, în cazul nostru, al alegerilor”, mai precizează președintele CCR.
Un alt aspect îngrijorător este utilizarea IA în procesul electoral, fie pentru generarea automată de conținut manipulator, fie pentru influențarea percepției publice.
„Prin natura lor și prin modul de operare, aceste tehnologii nu sunt activități făcute la vedere deoarece ar fi ușor de descoperit. Cauzele și autorii acestui fenomen pot fi identificați cu mijloacele specifice de cercetare instituțională, care necesită timp și competențe tehnice speciale pentru a stabili cine, cum și în ce modalități s-au săvârșit acțiunile ale căror consecințe palpabile le-am constatat și sancționat constituțional”, afirmă Enache.
Pentru a preveni aceste riscuri, președintele CCR consideră că este imperativă intervenția legislativă atât la nivel național, cât și european.
„Sunt vremurile lui Ivan cel Groaznic?”
Marian Enache a vorbit și despre amenințările la adresa judecătorilor. În urmă cu câteva zile, Călin Georgescu le-a transmis judecătorilor CCR să decidă reluarea turului 2 pentru a nu fi judecați pentru trădare.
„Dar ce, suntem pe vremurile lui Ivan cel Groaznic? Statele din lumea civilizată a Europei și SUA ar trebui să conștientizeze existența unor asemenea ieșiri, tocmai pentru a fi repudiate, și să apere valorile democratice și justiția constituțională. Voturile oamenilor din orice țară nu pot fi însușite prin manipulări care încalcă legea, promisiuni înșelătoare și amenințări stupefiante de răzbunare față de instituțiile statului și față de toți cei care nu îi dau dreptate și nu se „aliniază” dorințelor cuiva. Asemenea manifestări, de „virilitate electorală”, profund antidemocratice și periculoase, mâine vor fi îndreptate împotriva oricărui cetățean care va avea curajul să i se opună și să nu devină „obligatoriu” un adept al său. Toți vor fi pedepsiți pentru nesupunere și deviaționism de la pretențiile unui candidat?! Aici nu este vorba despre persoane, așa cum s-ar înțelege la prima vedere, ci despre opoziția tranșantă dintre ideologia democratică și tendințele de tip totalitarist, care lansează ultimatumuri”, a comentat Enache.
De asemenea, despre amenințările cu moartea, cu arestări și ani grei de pușcărie la adresa judecătorilor CCR, președintele Curții a spus că „virulența acestor acuzații a fost un fapt neobișnuit”.
„Virulența acestor acuzații a fost un fapt neobișnuit. Sunt sigur că instituțiile publice competente monitorizează aceste atacuri care depășesc sfera normală a unor critici privind hotărârile Curții.
Am resimțit această presiune, însă suntem obișnuiți cu astfel de tensiuni, pe care le-am trăit și cu prilejul pronunțării altor decizii. Chiar dacă judecătorii, prin natura activității lor, au o anduranță mai mare, totuși, nu este admisibil să se treacă de o anumită intensitate a acestor acțiuni. Vă asigur că judecătorii Curții Constituționale își exercită competențele în parametrii stabiliți de Constituție și de lege”, a declarat Enache.
Despre criticile lui JD Vance
Referitor la declarațiile vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, potrivit cărora alegerile din România au fost anulate „pe baza suspiciunilor fragile ale unei agenții de informații și la presiunea enormă din partea vecinilor săi continentali” , Marian Enache a precizat că este necesar să avem în vedere acuratețea acestor mesaje și contextul general în care a fost rostit acest discurs politic de tip manifest al înaltului oficial american.
„Parafrazez din discursul vicepreședintelui SUA. Acesta spune, în esență, că anularea procesului electoral a fost consecința existenței unei societăți democratice slabe și nu spune că, în pronunțarea unei asemenea decizii, Curtea Constituțională a României și-ar fi încălcat competențele sale. Eu percep acest mesaj ca fiind unul transmis pentru întreaga societate europeană, în care se constată că democrația și statul de drept trebuie fortificate pentru apărarea cetățenilor și a valorilor fundamentale împărtășite la nivel internațional. În acest context, corectitudinea și transparența alegerilor sunt valori centrale ale democrației votului, la care trebuie să concure statul, cetățenii alegători, precum și candidații. Atingerea acestor exigențe se poate realiza numai prin promovarea unui dialog real, fără păreri preconcepute sine ira et studio.
Uneori suntem grăbiți să incriminăm și chiar să pedepsim, mai degrabă, decât să decelăm cauzele reale ale „fenomenului” – al alegerilor –, care este o temă foarte importantă pentru întreaga societate în vederea cunoașterii mai bine a lucrurilor în legătură cu evenimentele ce pot determina sau potența rezultatele unor alegeri într-un sens sau altul”, a mai spus el pentru sursa citată.
Adina Bucur