Anul 2024 a fost unul extrem de neobișnuit din punct de vedere politic, în primul rând pentru cele 4 rânduri de alegeri, în al doilea rând, pentru surpizele de care partidele și politicienii au avut parte. Totul a culminat la finele anului, cu anularea primului scrutin al alegerilor prezidențiale, un moment incredibil în care liderii partidelor au înțeles că politica s-a schimbat din temelii. Pe lângă surprizele din partide, o alta a venit din partea electoratului, care a participat într-un număr mai mare la toate alegerile, depășind pragul de 50% și arătând, astfel, că este interesat de cine conduce.
Prima criză politică a anului, alegerea candidatului coaliției pentru Primăria Capitalei
Prima mare criză de pe scena politică a intervenit la desemnarea candidatului unic al coaliției de guvernare PSD-PNL pentru Primăria Capitalei. după nenumărate sondaje și săptămâni de negocieri, Coaliția l-a propus pe medicul Cătălin Cârstoiu, un profesionist în medicină dar un începător în ale politicii. În plus, presa a scos la iveală o serie de dezvăluiri despre medic, astfel că cele două partide au ales, pe ultima sută de metri, un candidat propriu, ceea ce a făcut ca drumul lui Nicușor Dan către al doilea mandat să fie foarte ușor de urmat. Victoria acestuia la Primărie a evidențiat criza politică din ambele mari partide, PSD și PNL, lipsa acestora în privința unor candidați de tip personalitate, care să corespundă așteptărilor votanților.
Deficitul de candidați buni politicieni, carismatici, de încredere, dar care să și aducă un suflu nou s-a reflectat și în celelalte localități din țară. Alegerile locale au fost dominate de primarii uzați deja politic, de figuri noi dar controversate, sau, în unele locuri, de persoane no name, dar care au câștigat prin votul antisistem.
Conform rezultatelor oficiale parțiale furnizate de Biroul Electoral Central (BEC), Partidul Social Democrat (PSD) a obținut 1.469 de mandate de primar, reprezentând 53,24% din totalul mandatelor la nivel național. Partidul Național Liberal (PNL) a urmat cu 957 de mandate (34,69%), iar Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a câștigat 188 de mandate (6,81%). Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a reușit să obțină 28 de mandate de primar (1,01%), consolidându-și astfel prezența la nivel local.
Surprizele de la alegerile europarlamentare
La alegerile pentru Parlamentul European, coaliția PSD-PNL a obținut 48,65% din voturi, asigurându-și un număr semnificativ de mandate, cu figuri binecunoscute în politică, pe o listă comună de această dată. Surpriza a venit de la AUR, care s-a clasat pe poziția a doua cu 14,95%, înaintea Alianței Dreapta Unită (ADU) cu 8,64%, urmată de UDMR cu 6,52%. A doua surpiză, după clasarea AUR a fost intrarea în cărți a partidului S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă, care a depășit pragul electoral cu 5,04%, reușind, astfel, să trimită doi eurodeputați la Bruxelles. De asemenea, o altă supriză a fost independentul Nicu Ștefănuță, care a reușit, fără niciun partid în spate, să obțină locul în Parlamentul European, cu 3,06% din voturi.
Schimbările din politica mare au fost aduse de alegerile parlamentare
Alegerile parlamentare de la 1 decembrie au adus schimbarea paradigmei în politică: partidele tradiționale au înțeles că formațiunile noi, unele extremiste, dar antisistem, au avut o ascensiune nebănuită în acest an. PSD a obținut cel mai mare număr de voturi dintre partidele mari, dar cel mai mic scor la nivelul partidului. AUR și-a consolidat poziția numărul doi, cu peste 18 procente, depășind PNL, care abia a obținut peste 14%. Nici USR nu a stat mai bine, clasându-se pe locul 4, cu peste 12 procente, dar la distanță față de S.O.S., care s-a ridicat cu puțin peste 7%. Surpiza a venit de la POT, Partidul Oamenilor Tineri, despre a cărui existență nu știa mai nimeni, și care a reușit, pe fondul alăturării de candidatul la prezidențiale Călin Georgescu, să fie la egalitate cu UDMR la numărul de mandate din Parlament.
Scandalul de la prezidențiale, influența Rusiei și a TikTok
Cel mai mare scandal din politica românească a survenit după primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, când călin Georgescu s-a clasat, surprinzător, pe locul 1, succesul său fiind asigurat de actorul statal rusia, care a manipulat și influențat, conform autorităților, alegerile din România, prin intermediul rețelei TikTok. Ca urmare, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur pe 6 decembrie 2024, invocând nereguli semnificative.
Cele două mari partide, PNL și PSD au anunțat, după analiza rezultatelor, în care proprii candidați nu au intrat în turul 2, că își dau demisia din funcția de președinte al formațiunii. Dacă Nicolae Ciucă a făcut imediat pasul în spate și l-a lăsat pe liderul de la Oradea, Ilie Bolojan, să preia frâiele partidului, Marcel Ciolacu s-a sucit și nu și-a mai dat demisia, rămânând, ulterior, și în funcția de premier, nominalizat de coaliția de guvernare nou formată.
Rezultatele din prmul tur, cu clasarea lui Georgescu pe primul loc și a Elenei Lasconi, președinta USR, pe locul doi, au scos încă o dată la iveală, în acest an, ascensiunea periculoasă a partidelor extremiste precum AUR, SOS, POT sau sub masca independenței, un candidat pro-rus, precum Călin Georgescu. Aceste formațiuni au reușit să strângă o treime din voturi la aceste alegeri.
Reacția partidelor tradiționaliste nu a întârziat să apară, astfel că au făcut o alianță pro-europeană, pentru a contracara formațiunile extremiste. Numai că politicienii și-au mai dat o dată cu stângu’-n dreptu’ și USR a părăsit negocierile, astfel că alianța s-a format doar cu PSD, PNL, UDMR și Minorități. Cu o majoritate fragilă în Parlament, de puțin peste 50%, această nouă coaliție de guvernare va trebui să contracareze tendințele extremiste și să asigure un parcurs pro-european pentru cetățenii țării.
Când s-au retras de la guvernare, liderii USR au criticat prioritățile partenerilor din coaliție, susținând că încearcă doar să păstreze puterea și că nu sunt interesați de adevărate reforme. Decizia a izolat însă partidul pe scena politică, deoarece USR va fi aproape singur în opoziție, și față de extremiști, dar și față de PSD-PNL.
Emanuel Stan