Procurorul Parisului, Rémy Heitz, a anunţat luni într-o declaraţie pentru AFP deschiderea unei anchete de amploare preliminare privind gestionarea crizei COVID-19 în Franţa, după numeroase critici, vizând în special capete de acuzare precum „omucidere involuntară” şi „punere în pericol a vieţii altora”.
Această anchetă, ce reprezintă un răspuns judiciar la cea mai mare parte a plângerilor primite de Parchetul din Paris în timpul izolării, „nu are scopul de a defini responsabilităţi politice sau administrative”, a explicat Heitz, „ci este pentru a scoate la lumină eventuale infracţiuni penale” ale unor decidenţi naţionali.
Ancheta nu-l vizează pe şeful statului, care dispune de imunitate penală, şi nici pe membrii guvernului, a căror responsabilitate este de competenţa Curţii de Justiţie a Republicii, sesizată în 80 de plângeri.
Această „anchetă generică” cuprinde pe de o parte 13 proceduri consacrate plângerilor unor asociaţii şi organizaţii sindicale, iar, pe de altă parte, o a 14-a procedură, înglobând 33 de plângeri, în marea lor majoritate de la persoane fizice, provenite din plângeri-tip de pe site-ul internet plaintecovid.fr.
Aceste investigaţii, încredinţate Oficiului central de combatere a atingerilor aduse mediului şi sănătăţii publice (Oclaesp), se referă la principalele nemulţumiri exprimate de la începutul epidemiei: protecţia muncii, punere la dispoziţie a măştilor şi a testelor etc.
Ancheta este deschisă pentru „omucideri involuntare”, „răniri involuntare”, „punerea în pericol a vieţii altora”, „abţinere voluntară de la combaterea unui dezastru”, „neacordarea de ajutor unei persoane în pericol”.
„Dacă există erori de natură penală, acestea vor fi cel mai probabil – este o ipoteză – erori neintenţionate. Or, legea stabileşte condiţii precise pentru constatarea acestor delicte: ea cere proba unei ‘erori calificate’ care nu este o simplă imprudenţă sau neglijenţă”, a detaliat procurorul.
Regruparea acestor anchete va permite astfel, potrivit procurorului, să se stabilească un fond documentar comun asupra stării cunoştinţelor ştiinţifice. Căci „pentru acest tip de infracţiuni, Codul penal spune clar că trebuie apreciate responsabilităţile” decidenţilor „cu privire la mijloace şi cunoştinţe de care ei dispuneau în momentul deciziilor”, subliniază Heitz.
Această anchetă naţională nu vizează Ehpad, căminele pentru persoane vârstnice şi dependente, care constituie în prezent obiectul unor anchete locale, dintre care două la Paris, dar şi la Nanterre (regiunea pariziană) şi Grasse (sud-est).