Anul 2023 este unul dificil pentru afacerile din agricultură în România, iar una din cauze este generată de situația geopolitică din Est, potrivit raportului semestrial al producătorului de inputuri agricole Norofert, care este listat la Bursa de Valori București (BVB).
”Situația din Ucraina pune în continuare presiune pe prețurile de vânzare ale cerealelor, iar tranzitul liber al cerealelor ucrainene vine în dezavantajul fermierilor români”, afirmă Vlad Popescu, președintele Consiliului de Administrație al Norofert, în documentul citat.
În viziunea companiei, radiografia primei jumătăți a anului 2023 pentru zona de agribusiness arată astfel:
- După o campanie de toamnă (grâu, orz, răpiță) cu costuri de înființare mari din cauza prețurilor ridicate la îngrășăminte, semințe, pesticide și motorină, fermierii s-au confruntat cu o scădere abruptă a prețurilor începând cu ianuarie 2023, trend care continuă și azi. O bună parte din fermieri nu au putut să acopere costurile de înființare, care s-au ridicat și la 5.000 – 6.000 lei/ha, cu recoltele pe care le-au obținut, din cauza prețurilor mici, 0,8 – 0,9 lei/kg grâu vs. 1,4 – 1,5 lei/kg în toamna lui 2022. Mai simplu spus, atunci când nu poți acoperi costurile de înființare, trebuie să găsești fondurile lipsă pentru a acoperi furnizorii, arenda și celelalte cheltuieli din fermă. Foarte mulți fermieri au apelat la bănci iar cei care nu au fost eligibili au recurs la vânzarea unor terenuri pe care le aveau în proprietate.
• Situația din Ucraina pune în continuare presiune pe prețurile de vânzare ale cerealelor, iar tranzitul liber al cerealelor ucrainene vine în dezavantajul fermierilor români.
• Valul de căldură din vară a deteriorat serios calitatea și cantitatea recoltelor care, în unele zone ale țării, aveau premise bune. Daunele s-au făcut resimțite și la culturile de primăvară (porumb, floarea soarelui, soia, etc). Este unul din anii în care irigațiile au făcut diferența în mod semnificativ.
• De asemenea, aplicarea de îngrășăminte și pesticide chimice în primăvară nu a avut efectul scontat deoarece lipsa precipitațiilor a determinat ca fertilizanții să nu se facă disponibili în mare parte plantelor iar pesticidele au provocat stres suplimentar, stres care s-a putut observa în calitatea și cantitatea recoltelor.
• Din cauza prețurilor mici, mulți fermieri au decis să păstreze recoltele în așteptarea unui preț mai bun spre toamnă sau iarnă.
• O notă optimistă o reprezintă culturile de primăvară, care au reușit să aducă pe linia de plutire unele ferme și să îi deblocheze financiar pe fermieri. Se estimează o campanie de toamnă și pre-sales pentru primăvara lui 2024 mai bună decât S1 2023.
Norofert, principalul producător de inputuri organice pentru agricultură din România, a raportat pentru prima jumătate a acestui an afaceri de 20,17 milioane de lei, o scădere cu 32,5% comparativ cu perioada similară din 2022 și un profit net de 3,1 milioane de lei, cu 45,6% sub cel din 2022. Compania a anunțat că intenționează se treacă de pe AeRO pe piața Principală a BVB.
Agenția Bloomberg a relatat săptămâna trecută că Polonia, Ungaria și Slovacia insistă pentru prelungirea interzicerii importurilor de cereale și materii prime agricole din Ucraina până la sfârșitul anului, din cauza efectelor negative asupra piețelor interne. România a transmis că nu va impune o interdicție unilaterală, iar Bulgaria este flexibilă și insistă pentru prelungirea interdicției pentru floarea soarelui, ulei de floarea soarelui și lapte praf, dar nu pentru grâu. Cele cinci state au un acord cu Comisia Europeană pentru suspendarea importurilor fără taxe din Ucraina până la 15 septembrie, în paralel cu permiterea tranzitului de export al Ucrainei.
Pentru a ajuta Ucraina după războiul pornit de Rusia în februarie 2022, UE a suspendat taxele vamale şi celelalte măsuri de apărare comercială asupra importurilor ucrainene, inclusiv cereale şi alte produse alimentare. Statele din estul UE au creat așa-numitele ”coridoare de solidaritate”, pentru a ajuta Ucraina să-şi exporte cerealele după ce nu şi-a mai putut folosi porturile de la Marea Neagră. În acest timp, mari cantităţi de cereale ucrainene care ar fi trebuit doar să tranziteze statele est-europene prin „coridoarele de solidaritate” au rămas în aceste ţări, unde au fost comercializate sub preţurile pe care le pot oferi producătorii locali, aceasta şi ca urmare a faptului că cerealelor ucrainene nu li s-a impus de către Bruxelles respectarea standardelor europene de calitate.
Această situație a distorsionat pieţele ţărilor est-europene şi le-a provocat agricultorilor din aceste ţări pierderi compensate doar parţial prin despăgubirile aprobate de Comisiei Europeană, potrivit unei documentări realizate de agenția EFE și preluate de Agerpres.
După ce Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria au interzis temporar importurile unor produse agroalimentare ucrainene, în special cereale, Comisia Europeană a ajuns la sfârşitul lunii aprilie la un acord cu aceste patru ţări, plus România, pentru ca ele să garanteze tranzitul cerealelor ucrainene, în schimbul unor „măsuri excepţionale de salvgardare” aplicate pentru patru produse agricole ucrainene, respectiv grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea soarelui, acord ce expiră pe 15 septembrie.
Guvernul polonez a anunţat în mod repetat că va prelungi oricum aceste restricţii, chiar dacă Comisia Europeană ar decide contrariul.
În luna august, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a declarat că în perioada următoare vor fi luate măsuri pentru a fi crescută capacitatea de tranzit prin România a cerealelor ucrainene de la 2 la 4 milioane de tone în fiecare lună.
Săptămâna trecută, la Summitul Inițiativei Celor Trei Mări, președintele Klaus Iohannis a declarat că România a oferit ruta principală pentru exportul cerealelor ucrainene, iar de la începerea războiului, aproape 25 de milioane de tone de cereale din Ucraina au fost exportate prin România. ”O să îmbunătăţim celelalte rute, am acceptat transporturile maritime ucrainene prin apele teritoriale ale României, ale Mării Negre, vom continua să îmbunătăţim exporturile pe cale feroviară şi rutieră şi astfel să împiedicăm crearea unei foamete, deoarece Ucraina este unul dintre cei mai importanţi producători de cereale din lume”, a afirmat Iohannis.
Tot săptămâna trecută, prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat proiecte de investiţii strategice în infrastructura Portului Constanța în valoare de 1,4 miliarde de lei. ”Aceasta este dovada clară şi concretă că România face eforturi serioase în vederea sprijinirii Ucrainei prin susţinerea tranzitului de cereale, dar şi pentru a interconecta regiunea pe zona de infrastructură, deoarece puterea noastră economică este esenţială pentru siguranţa noastră ca stat şi pentru construirea unei securităţi regionale extinse”, a declarat Ciolacu.
Sindicatul ucrainean al comercianţilor, UGA, a transmis recent că recolta combinată de cereale şi seminţe oleaginoase din 2023 ar putea ajunge la 80,5 milioane de tone, ceea ce înseamnă că 49 de milioane de tone ar putea fi exportate în sezonul iulie-iunie 2023/24.
V. Bârleanu