Joe Biden a îndemnat la reținere în conflictul dintre Israel și Iran, iar Teheranul consideră că problema este „încheiată”, dar, în cele din urmă, răspunsul Tel Aviv-ului se află în mâinile a trei rivali politici din cabinetul de război al lui Netanyahu.
Perspectiva unui război regional major în Orientul Mijlociu este duminică dimineață mai apropiată ca oricând în ultimul deceniu, în contextul în care cabinetul de război al lui Benjamin Netanyahu urmează să se reunească pentru a decide răspunsul Israelului la atacul cu drone și rachete al Iranului, care a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică.
Miniștrii din Guvernul Netanyahu au votat la miezul nopții pentru a delega această decizie cabinet de război, format din Netanyahu, ministrul apărării Yoav Gallant și Benny Gantz, un opozant al lui Netanyahu care s-a alăturat guvernului ca ministru fără portofoliu după atacul Hamas din 7 octombrie, de la care a început conflictul care, acum, a adus Israelul și Iranul în pragul războiului.
Acești trei rivali politici vor decide următorul pas, soarta regiunii aflându-se acum în mâinile lor, scrie cotidianul britanic „The Guardian” într-o amplă analiză.
În orele tensionate care au precedat reuniunea cabinetului de război, Netanyahu și Biden au vorbit la telefon timp de 25 de minute, timp în care, potrivit unor relatări din presa israeliană, președintele american a îndemnat la reținere.
Biden a emis o declarație la câteva minute după convorbire, în care nu i-a dat niciun sfat explicit lui Netanyahu, dar a precizat că, cu ajutorul SUA, „aproape toate dronele și rachetele care se apropiau” au fost doborâte.
Această capacitate defensivă „remarcabilă”, a susținut Biden, a fost în sine „un mesaj clar pentru dușmanii săi că nu pot amenința în mod eficient securitatea Israelului”.
Până duminică dimineața devreme, singura victimă raportată în urma atacului aerian a fost un băiat de 10 ani din deșertul de sud al Israelului, care face parte din cea mai marginalizată comunitate a țării, beduinii. O bază militară din sud a fost ușor avariată.
În perioada premergătoare așteptatului asalt iranian, oficialii americani au emis ipoteza unui astfel de rezultat: că proiectilele iraniene vor cădea în deșert și nu vor provoca victime semnificative. În acest caz, au prezis oficialii, Washingtonul ar îndemna puternic împotriva unui răspuns militar israelian.
Iranul speră în mod clar la un astfel de răspuns discret. Într-un mesaj transmis prin intermediul misiunii sale la ONU, Teheranul a sugerat că speră ca în urma represaliilor sale: „Problema poate fi considerată încheiată”.
SUA se tem că Netanyahu încearcă să provoace un conflict mai larg
Atât Biden, cât și iranienii sunt conștienți de faptul că Netanyahu ar dori, în mod ideal, să distrugă instalațiile nucleare iraniene, pe care le consideră de mult timp o amenințare existențială pentru Israel. Reducerea lor la moloz ar fi foarte greu de realizat fără ajutorul SUA, dar este posibil ca el și alți șoimi israelieni să încerce să profite de această ocazie pentru a-și îndeplini această ambiție.
NBC News a relatat sâmbătă seara că unii oficiali de rang înalt ai administrației sunt „îngrijorați că Israelul ar putea face ceva rapid ca răspuns la atacurile Iranului fără să se gândească la potențialele repercusiuni ulterioare”.
Potrivit aceleiași surse, Biden și-a exprimat în privat îngrijorarea că Netanyahu „încearcă să tragă SUA mai adânc într-un conflict mai larg”, citând trei persoane familiare cu comentariile președintelui.
Oficialii administrației sunt conștienți de faptul că Netanyahu are un stimulent pentru a menține ostilitățile, deoarece se ferește de prăbușirea coaliției sale și de noi alegeri.
În timp ce pagubele provocate Israelului au fost minime, oficialii israelieni ar putea argumenta că nu datorită Teheranului, ci datorită fiabilității apărării antiaeriene israeliene și a aliaților săi, în special SUA, Marea Britanie și Iordania. Iordania a riscat să fie criticată în lumea arabă pentru că a interceptat unele dintre dronele iraniene în momentul în care acestea i-au traversat spațiul aerian.
Această acțiune comună, pregătită în săptămâna dinaintea atacului iranian, a salvat aproape sigur vieți și ar fi putut evita un război mai amplu. De asemenea, ar putea servi ca o reamintire a dependenței Israelului de SUA pentru a-i menține pe israelieni în siguranță.
Pe termen scurt, Washingtonul se poate consola cu câteva semne că orice răspuns israelian nu va fi imediat. Israelul a cerut o sesiune a Consiliului de Securitate al ONU privind atacul, care va avea loc duminică la ora 16:00, ora New York-ului. Ar fi surprinzător dacă un contraatac ar fi lansat înainte de această sesiune.
Un alt posibil semn că răspunsul ar putea fi în surdină a fost conversația lui Gallant cu omologul său american, Lloyd Austin, după atacuri. Potrivit Ministerului israelian al Apărării, Gallant „a subliniat că instituția de apărare este pregătită pentru orice alte încercări de a ataca statul Israel”. În comentariile sale nu s-a menționat că Israelul ar fi ripostat.
Un al treilea semn pozitiv, în primele ore ale zilei de duminică, a fost o asigurare din partea unui oficial israelian citat de New York Times că „răspunsul Israelului va fi coordonat cu aliații săi”.
Este probabil ca Washingtonul să reamintească Israelului, în orele și zilele următoare, câștigurile sale de a fi rezistat furiei Iranului, în mare parte nevătămat.
Elena Cristea