Producția industrială din Europa riscă să fie afectată sever dacă prețurile mari la energie se mențin, pe fondul crizei generate de ofensiva militară a Rusiei în Ucraina, potrivit unei analize publicate de agenția Reuters, care se bazează pe interviuri cu economiști și lideri de companii.
Uniunea Europeană are nevoie, pe termen scurt, ca cererea de energie din partea populației și a agenților economici să scadă, pentru a gestiona prețurile mari și întreruperea livrărilor de gaze. În trimestrul al treilea al acestui an, cererea de gaze și de electricitate din partea companiilor industrial a scăzut, însă acesta nu este neapărat un motiv de bucurie. Scăderea nu se bazează doar pe faptul că fabricile și atelierele și-au scăzut temperatura din termostate, ci și pentru că unele se închid, temporar sau definitiv, se arată în analiza citată.
Industriile energo-intensive, precum fabricarea aluminiului, a fertilizanților și produselor chimice sunt sub spectrul relocării definitive către zone în care energia ieftină există din abundență, cum ar fi SUA.
Luna octombrie a fost neobișnuit de caldă, iar prognozele indică o iarnă ușoară, ceea ce a dus la scăderea prețului gazelor. Cu toate acestea, gazele din SUA costă în medie 20% față de prețurile pe care le plătesc firmele din Europa.
”Multe companii pur și simplu renunță la producție”, a afirmat Patrick Lammers, membru al consiliului de administrație al grupului german E.ON, într-o conferință de luna trecută de la Londra.
Activitatea producției din Zona Euro a atins în octombrie cel mai slab nivel după mai 2020, semnalând că spațiul monetar unic se îndreaptă spre recesiune.
Agenția Internațională pentru Energie a estimat că cererea de gaz pentru industrie a scăzut în UE cu 25% în T3 față de perioada similară a anului trecut. Analiștii afirmă că închiderile pe scară largă sunt principala cauză, pentru că doar eficientizarea nu poate genera astfel de scăderi.
”Facem tot ce putem pentru a evita reducerea activității industriale”, a afirmat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene într-un email pentru Reuters.
Un sondaj din Germania arată însă că firmele din cel mai industrializat stat al UE își reduc activitatea din cauza costurilor cu energia. Peste un sfert din companiile din industria chimică și 16% din sectorul auto au afirmat că au fost obligați să își reducă producția. De asemenea, 17% din companiile din sectorul auto au transmis că au în plan mutarea unei părți din producție în afara Germaniei. Sondajul a fost realizat de Camera de comerț și industrie a Germaniei și a cuprins răsunsurile din partea unui număr de 24.000 de firme.
Cei mai afectați sunt producătorii de bunuri intermediare, în special produse chimice și metale.
”Dacă prețurile energiei rămân atât de mari încât o parte din industria europeană va deveni structural necompetitivă, atunci fabricile se vor închide și se vor muta în SUA, unde există din abundență energie de șist ieftină”, a afirmat Daniel Kral, expert la Oxford Economics.
Diferențele de preț la gazul natural între UE și SUA, exprimate în USD / BTU (British Thermal Units). Linia punctată reprezintă momentul ofensivei Rusiei în Ucraina, din februarie 2022:
Producția primară de aluminiu în UE s-a înjumătățit în ultimul an, pierderea fiind de 1 milion de tone. De asemenea, toate cele nouă instalații de procesare a zincului din UE și-au redus sau închis producția, care a fost înlocuită de importuri din China, Kazahstan, Turcia sau Rusia.
Obiectivul strategic al UE este să-și asigure pe termen lung nu numai energie la prețuri competitive, dar și materii prime necesare pentru industria vehiculelor electrice și pentru infastructura de energie regenerabilă – litiu, bauxită, nichel și metale rare.
Fără mai multă energie regenerabilă și fără costuri mai mici, companiile nu vor mai investi în Europa, a afirmat Emanuele Manigrassi, director pentru climă și energie la aociația European Aluminium.
Examplele de erodare a forței industriale sunt din ce în ce mai multe. UE a devenit importator net de produse chimice pentru prima data în acest an, potrivit Cefic – Consiliul European al Industriei Chimice. Peste jumătate din producția de amoniac, ingredient esențial în industria de fertilizanți, s-a oprit, fiind înlocuită de importuri.
Săptămâna trecută, grupul german BASF, cel mai mare conglomerat din lume în industria chimică, a transmis că investițiile în fabrici noi din Europa sunt puse sub semnul întrebării și că ar putea închide producția la principala sa unitate de producție din Ludwigshafen, în cazul în care livrările de gaz scad la sub jumătate din necesar. Fabrica din Ludwigshafen este cel mai mare loc de consum de energie din Germania.
În România, cele mai de impact situații au fost în industria aluminiului și a îngrășămintelor chimice.
Grupul Alro Slatina a transmis că producția de aluminiu a atins cote nesustenabile în ultimul an, din cauza creșterii prețurilor la energie. În acest an, ALRO a oprit temporar trei hale de electroliză şi activitatea la producătorului său de alumină din Tulcea.
Azomureş, cel mai mare consumator de gaze naturale din ţară şi principalul producător de îngrăşăminte, a anunțat în iunie că îşi suspendă temporar activitatea de producţie de amoniac, din cauza preţurilor la gaze.
Într-un raport de la începutul acestei săptămâni, banca americană Goldman Sachs anticipează că preţurile gazelor naturale în Europa vor scădea cu aproximativ 30% în lunile următoare, pe măsură ce ţările vor câştiga temporar un avantaj asupra problemelor de aprovizionare.
Folosind reperul TTF, (Facilitatea olandeză de transfer de titluri – bursa din Amsterdam), Goldman Sachs prevede că gazele vor scădea de la 120 de euro pe megawat oră în această săptămână la 85 de euro/MWh în primul trimestru din 2023. O creștere bruscă ar putea apărea după acest sezon de iarnă, când Uniunea Europeană va fi obligată să își refacă stocurile din depozitele subterane.
Vlad Bârleanu