Afacerile colaborative, de la servicii de car sharing până la cele de cazare, se vor înmulți anul viitor, apărând inclusiv inițiative românești, arată o analiză a agenției de marketing Perceptum. Accesul rapid, organizarea eficientă și convenabilă, precum și utilizarea resurselor existente constituie principalele avantaje ale afacerilor din economia participativă în comparație cu serviciile tradiționale. Pe de altă parte, cel mai mare dezavantaj al acestor afaceri, în România, este lipsa de încredere a populației în tranzacțiile pe internet. Perceptum Concept este o agenție de servicii integrate cu de marketing și comunicare.
Potrivit companiei, pe lângă organizarea mai convenabilă a acestor servicii, consumatorii apreciază și faptul că platformele sau afacerile colaborative sunt fie mai ieftine, fie gratuite. ”Un alt avantaj este posibilitatea de a face schimb de produse sau servicii, în locul achitării unei sume de bani. De asemenea, faptul că aceste platforme oferă servicii noi sau diferite de ceea ce există pe piață este un beneficiu important. În România, unde traficul sufocă deja marile orașe, iar calitatea unor servicii precum cele de transport lasă mult de dorit, afacerile de tip car sharing, de pildă, pot îmbunătăți semnificativ mobilitatea urbană”, a declarat Raluca Ghilea, General Manager al Perceptum.
În ceea ce privește dezavantajele platformelor colaborative, pe lângă lipsa de încredere în tranzacțiile online, necunoașterea persoanei sau a entității responsabile în cazul producerii unui eveniment nedorit sau a unei probleme reprezintă un mare neajuns. De asemenea, lipsa de încredere în furnizor sau vânzător, precum și faptul că serviciile sau produsele nu îndeplinesc așteptările sunt printre principalele piedici. Nu în ultimul rând, informațiile reduse cu privire la serviciul pus la dispoziție ridică dificultăți suplimentare în accesarea acestor platforme.
”Problemele întâmpinate recent de Uber și Taxify în București determină, în final, maturizarea pieței și dezvoltarea ofertei. Pe de altă parte, autoritățile și reglementatorii trebuie să înțeleagă că o competiție transparentă și corectă aduce beneficii comunității și dezvoltă spiritul antreprenorial. Unul dintre atuurile platformelor colaborative este că furnizorul serviciului poate fi și beneficiar. De asemenea, utilizarea unor resurse existente, dar nefolosite, deblochează active prețioase pentru cei care vor să-și optimizeze finanțele personale”, mai arată Raluca Ghilea.
Potrivit unui Eurobarometru realizat la comanda Comisiei Europene, 52% din români nu aveau cunoștință, în 2016, de platformele colaborative, față de o medie europeană de 46%. De asemenea, 26% auziseră de acest tip de servicii, însă nu le-au utilizat niciodată. Doar patru din 100 de români folosesc regulat o astfel de platformă, la același nivel cu media europeană. Platformele colaborative sunt aplicații bazate pe internet, care facilitează tranzacțiile între persoanele care oferă și utilizează un anumit serviciu. Ele fac parte din economia participativă și formează baza afacerilor colaborative, care aduc oportunități de angajare și de antreprenoriat concomitent cu beneficii de consum pentru participanți.
T.S.