3.3 C
București
luni, 25 noiembrie 2024 - 3:19
No menu items!

Analiză a unui gigant bancar din Franța: Între statele baltice și România apare o ”linie a frontului” pentru tensiunile cu Rusia

spot_img

Remodelarea strategică a Europei se accelerează și se conturează o „linie a frontului”, de la statele baltice până în România, de-a lungul căreia guvernele par a pune în practică scenariul unei lungi perioade de tensiune cu Rusia, potrivit unei analize publicate de grupul francez Credit Agricole.

Principalele concluzii ale materialului:

  • Riscurile unei extinderi a conflictului din Ucraina sunt în creștere. Scenariile de escaladare sunt întotdeauna legate de strategia beligeranților – în acest caz, intensificarea presiunii rusești sau lovituri în profunzime ale Ucrainei pe teritoriul rusesc, de exemplu asupra capacității de rafinare. Dar riscul de extindere a conflictului ar putea fi legat și de slăbirea Ucrainei: avertismentele Statului Major cu privire la fragilitatea liniei frontului sunt de luat în serios, fie ca o oportunitate pentru Rusia, fie ca o dilemă pentru NATO. Posibilitatea deschiderii unui al doilea front împotriva Rusiei, ca o modalitate de a slăbi stăpânirea asupra Ucrainei, nu ar fi teoretic exclusă din punct de vedere strategic, deoarece Rusia ar face față cu greu. Dar nu toate țările NATO par pregătite pentru asta, nici din punct de vedere militar, nici politic.
  • Istoria arată mai ales că escaladările sunt adesea rezultatul unor „accidente”, fie că sunt sau nu neintenționate, bazate pe decizii umane, eșecuri tehnologice, erori administrative sau jocuri de putere politică. Prin urmare, scenariile de extindere a conflictelor nu sunt niciodată inevitabile, așa cum nici geopolitica nu este liniară.
  • Probabilitățile scenariilor sunt imposibil de calculat, în ciuda utilizării din ce în ce mai dese a inteligenței artificiale în simulările de război.
  • În acest context, remodelarea strategică a Europei se accelerează și se conturează o „linie de front”, de la statele baltice până în România, de-a lungul căreia guvernele par să pună în practică scenariul unei lungi perioade de tensiune cu Rusia. Toate aceste țări se pregătesc pentru posibilitatea unui conflict, fără a preciza o dată. Într-un fel, ele construiesc, de asemenea, o strategie de descurajare și de război rece (limitată la teritoriul european, deoarece restul lumii nu adoptă acest scenariu). În același spirit, secretarul general al NATO insistă asupra necesității de a găsi soluții de finanțare pe termen lung pentru Ucraina, de exemplu prin crearea unui fond de ajutor pe 5 ani.
  • Practic, prin proiectarea tensiunilor geopolitice pe termen lung, războiul din Ucraina împlinește ”visul strategic” al lui Zbigniew Brzezinski, fost consilier al multor președinți americani. Teoria lui Brzezinski este că Eurasia se împarte în două pentru o perioadă foarte lungă de timp, cu condiția ca situația politică internă din fiecare țară să nu se schimbe. În Rusia, Putin și-a consolidat poziția, dar Belarusul este o verigă care trebuie urmărită cu atenție. Așadar, în spatele fronturilor militare, se află și fronturile politice și ideologice și, bineînțeles, războiul economic.
  • Deși toate țările în cauză își măresc cheltuielile militare, rolul lor nu ar fi similar în cazul unui conflict mai amplu, iar acest lucru le influențează opțiunile. Se pot distinge trei categorii. Suedia, acum al 32-lea membru al NATO, ar servi ca zonă de logistică din spate – deși guvernul a cerut cetățenilor săi să se pregătească psihologic pentru un conflict, mesaj reluat de autoritățile poloneze.
  • România a fost aleasă pentru a găzdui cea mai mare bază NATO, care va depăși Mannheim. Baza, aflată în prezent în construcție, va putea găzdui 10.000 de soldați și familiile acestora.
  • În ceea ce privește Bulgaria, industria sa aprovizionează Kievul cu muniție și combustibil. Cu toate acestea, o parte a populației simpatizează cu Rusia, iar destrămarea coaliției de guvernare și perspectiva unor noi alegeri parlamentare au deschis un spațiu de creștere pentru Partidul Renașterii anti-NATO, a cărui ascensiune a fost favorizată de corupția de la vârful guvernului.
  • Există apoi țările de frontieră, expuse direct tensiunilor, dar fără problema populației ruse pe teritoriile lor. Printre acestea se numără Polonia și Finlanda, care și-a închis toamna trecută lunga frontieră cu Rusia. Această extindere a frontierelor Moscovei cu NATO (1.300 km) obligă Rusia să regândească lanțul de comandă nordic, mai ales că Marea Baltică a devenit aproape o mare internă a NATO.
  • Acest lucru ne aduce la al treilea grup de țări, printre care se numără și statele baltice, care împart cu Republica Moldova și Kazahstanul „privilegiul” de a face parte din ceea ce Putin numește „lumea rusă”, deoarece acolo trăiesc încă populații de origine rusă. Prin urmare, protejarea populației rusofone din Transnistria ar putea deveni rapid o miză pentru extinderea conflictului, dar ar fi dificil pentru Rusia să trimită oameni și echipamente acolo, deoarece această parte a Mării Negre a devenit dificil de traversat. Mai presus de toate, Odesa ar deveni epicentrul războiului.
  • În ceea ce privește statele baltice, enclava rusă Kaliningrad este unul dintre punctele potențiale de escaladare, deoarece o ruptură a coridorului Suwalki (65 km între Polonia și Lituania) ar rupe statele baltice de Europa și, invers, ar rupe Rusia de cetățenii săi.

Credit Agricole este un grup bancar cu sediul în Franța, listat pe Bursa din Paris, cu o capitalizare de piață de 46 de miliarde de dolari. În perioada 2012-2022, gupul a fost activ și pe piața din România, printr-o bancă absorbită de Vista Bank.

V. B.