În cadrul unui eveniment fără precedent desfășurat săptămâna aceasta în Ghana, Uniunea Africană și țările din Caraibe s-au reunit pentru a forma o coaliție puternică în vederea obținerii de daune pentru perioada sclaviei.
Acest parteneriat istoric, care implică Uniunea Africană, cu 55 de state membre, și Comunitatea Caraibelor (Caricom), formată din 20 de țări, urmărește să amplifice apelul la justiție din partea națiunilor europene implicate în comerțul cu sclavi de-a lungul istoriei.
Mișcarea globală capătă amploare
Delegații prezenți la acest summit important au anunțat crearea unui fond global cu sediul în Africa, menit să accelereze campania de obținere a daunelor istorice.
În timp ce natura specifică a prejudiciilor rămâne nedeterminată, Uniunea Africană explorează opțiunile de litigiu și colaborează cu Organizația Națiunilor Unite pentru a evalua dacă sclavia africanilor a constituit o încălcare gravă a drepturilor omului atunci când a avut loc, scriu jurnaliștii cotidianului britanic „The Guardian”.
Eforturile de a obține reparațiile istorice fac parte din Proclamația de la Accra, un document care va fi publicat în curând și care a rezultat în urma conferinței de patru zile.
„Continentul african merită scuze oficiale din partea Europei”
Președintele Ghanei, Nana Akufo-Addo, a deschis conferința cu o declarație puternică, subliniind impactul cultural, economic și psihologic vast al sclaviei. El a subliniat nevoia de recunoaștere a acestor tragedii, afirmând că întregul continent african merită scuze oficiale din partea Europei pentru rolul său în comerțul cu sclavi.
Carla Barnett, secretarul general al Caricom, s-a adresat de asemenea, conferinței, subliniind momentul critic în care se află mișcarea globală pentru justiție reparatorie și importanța unei voci unificate în acest apel.
Răspunsuri mixte din partea națiunilor europene
În timp ce Ministerul Britanic de Externe și-a confirmat participarea la conferință, guvernul britanic, condus de prim-ministrul Rishi Sunak, continuă să se opună ideii de reparații. Sunak, împreună cu fostul prim-ministru David Cameron, consideră că discuțiile care se concentrează asupra trecutului nu vor reuși să ofere cea mai bună cale de urmat. În schimb, alte țări europene, precum Germania și Olanda, au făcut pași în direcția recunoașterii și compensării rolurilor lor istorice în atrocitățile coloniale.
Sprijin global în creștere
Mișcarea pentru reparații a beneficiat de un sprijin global tot mai mare, Universitatea din Glasgow și Biserica Angliei angajând resurse financiare semnificative pentru a aborda legăturile lor istorice cu sclavia.
Apariția mișcării „Moștenitorii sclaviei”, care cuprinde descendenți ai unora dintre cei mai bogați deținători de sclavi din Marea Britanie, oferă, de asemenea, sprijin pentru cauza justiției reparatorii.
Uniunea Africană și Caricom: O forță unificată
Bell Ribeiro-Addy, care prezidează un grup parlamentar al tuturor partidelor privind reparațiile și care a participat la conferința din Ghana, a subliniat importanța colaborării dintre Uniunea Africană și Caricom. Această colaborare trimite un mesaj puternic că problema reparațiilor nu mai poate fi ignorată.
Delegații au vizitat, de asemenea, Castelul Elmina, un sit important din Ghana asociat cu comerțul european cu sclavi, ceea ce a adus un context istoric discuțiilor. Planul cuprinzător în 10 puncte al Caricom pentru justiție reparatorie include scuze oficiale, anularea datoriilor și investiții în sistemele de sănătate și educație din țările afectate.
Emanuel Stan