România are în stocuri aproximativ 8,5 milioane de doze de vaccin anti-COVID, anul acesta va primi încă pe atât, iar în 2023 are contractate alte 19 milioane de doze. Ministrul Sănătăţii spune că speră ca negocierile să ducă la scăderea cantităţilor care vor fi livrate, Alexandru Rafila atrăgând atenţia asupra faptului că distrugerea unui număr mare de doze de ser scade încrederea populaţiei în vaccinare. Rafila le recomandă oamenilor să se vaccineze cu o doză suplimentară atunci când va apărea noul vaccin, adaptat tulpinilor circulante ale virusului. „Este clar că vaccinul care a fost într-adevăr în primul an de utilizare a fost eficient, a oprit transmiterea, viaţa a reintrat în normal. Deci există nişte câştiguri mari, evidente ale vaccinării. Asta nu înseamnă că în momentul de faţă, când el nu mai este eficient, trebuie să spunem că este eficient. Eu nu pot să mint şi n-am niciun fel de motiv. Lucrul ăsta nu favorizează vaccinarea”, argumentează ministrul.
„Sunt persoane care mă întreabă dacă are rost să-şi facă şi doza a patra acum. Eu i-am sfătuit să îşi facă în toamnă, dacă apare o nouă variantă a vaccinului”, a afirmat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, duminică, la Prima Tv, în emisiunea Insider Politic.
Potrivit lui Rafila, România are în stocuri aproximativ 8,5 milioane de doze de ser anti-COVID, anul acesta va primi, conform contractelor încheiate de Comisia Europeană, încă pe atât, iar în anul 2023 numărul de doze de ser alocate României va ajunge la 19 milioane de doze.
Întrebat ce se întâmplă cu dozele aflate deja în stoc, Alexandru Rafila a răspuns: „Nu vreau să mă gândesc la ce se întâmplă, problema e că noi am încercat să le valorificăm, am reuşit, am vândut şapte milioane şi jumătate de doze de vaccin, ceea ce a însemnat o economie, cred că foarte importantă la buget”.
Ministrul a explicat că milioanele de doze de ser care urmează a fi primite de România „nu sunt plătite, ele vor constitui obligaţie de plată în momentul livrării”.
„Promisiunea din partea producătorilor şi a Comisiei Europene, care până la urmă a negociat acest contract în numele şi pentru statele membre, este că în acest an, începând cu luna septembrie, vom primi formula nouă a vaccinului, iar contractul de anul viitor o să vedem… sper să existe o putere de negociere suficientă încât să convingem producătorii să nu livreze decât cantităţile care sunt solicitate de state, nu orice cantitate care în mod evident riscă să se deprecieze şi să fie distrusă. Lucrul ăsta cred că afectează nu numai finanţele publice, ci afectează foarte serios dacă cantităţi mari de vaccin vor fi neutralizate, aruncate, lucrul ăsta va influenţa în mod negativ încrederea în vaccinare în general. Şi cred că lucrul ăsta ar trebui să preocupe pe toată lumea, inclusiv pe producători, pentru că vaccinurile sunt produse biologice sensibile, nu numai din punct de vedere al producerii şi al stocării, ci şi din punct de vedere al reacţiei opiniei publice în ceea ce priveşte vaccinul şi vaccinarea şi trebuie să fim foarte atenţi încât să consolidăm încrederea în vaccinuri şi în vaccinare, nu să o afectăm prin tehnici comerciale”, adaugă ministrul.
El spune că, în mod cert, nu ar mai contracta cele 19 milioane de doze pe care România le va primi anul viitor, el arătând că „există un foarte mare delay, o foarte mare întârziere între momentul circulaţiei unei tulpini şi momentul adaptării vaccinului la tulpina respectivă”.
„Adică noi ne aflăm acum în al l doilea val Omicron -a fost valul cinci, avem valul şase – iar vaccinul eficient împotriva variantei Omicron care să oprească transmiterea – oprirea transmiterii este principalul scop al unei campanii de vaccinare şi se referă la toate tipurile de vaccin; secundar, sigur, forme mai uşoare şi aşa mai departe, dar ăsta este, ăsta este scopul, să oprim o epidemie, o pandemie – acum nu se întâmplă şi vede toată lumea că lucrul ăsta, evident. Lumea s-a sfiit să spună lucrul ăsta. Eu am fost unul dintre primii, cel puţin în România care l-am menţionat. Eu sunt om de sănătate publică şi pe deasupra, mai sunt şi microbiolog, deci eu spun ceea ce observ, sunt evidenţe ale acestui lucru şi cred că trebuie să fim oneşti, tocmai ca să creştem încrederea oamenilor în vaccinare, pentru că dacă le spunem adevărul, atunci putem să le spunem adevărul de fiecare dată şi când situaţie mai puţin favorabilă, cum este acum şi atunci când ea redevine favorabilă, cum sperăm să de devină în toamnă”, susţine medicul.
Rafila precizează că „vaccinul e acelaşi, virusul este altul”, la aproape doi ani de la declararea pandemiei.
„Este clar că vaccinul care a fost într-adevăr în primul an de utilizare a fost eficient, a oprit transmiterea, viaţa a reintrat în normal. Deci există nişte câştiguri mari, evidente ale vaccinării. Asta nu înseamnă că în momentul de faţă, când el nu mai este eficient, trebuie să spunem că este eficient. Eu nu pot să mint şi n-am niciun fel de motiv. Lucrul ăsta nu favorizează vaccinarea. A, e favorizată, de dovezi ştiinţifice, de profesionalism şi de sinceritate. Şi atunci creşti încrederea oamenilor în vaccin şi în vaccinare. Nu, nu înseamnă că dacă eu ar trebui să mint ca să se vaccineze lumea! Nu, nu fac aşa ceva”, mai spune Rafila.
Despre posibilitatea de a reveni la școala on-line: „Unele decizii au fost luate de multe ori mai degrabă sub imperiul fricii”
Cu privire la riscul ca viitorul an şcolar să înceapă online din cauza pandemiei, Rafila a precizat că nu crede că acest lucru se va întâmpla, unul dintre motive fiind acela că ”noul val pandemic se va epuiza până la deschiderea şcolilor”, lucru aproape sigur, şi va exista un interval de timp cu un număr mic de cazuri. Ministrul admite că în pandemie, unele decizii, inclusiv referitoare la desfăşurarea cursurilor online, au fost de multe ori luate ”mai degrabă sub imperiul fricii decât al nevoii”.
„Personal, nu cred acest lucru din două motive. Primul motiv este legat de faptul că acest nou val pandemic se va epuiza până la deschiderea şcolilor, lucrul ăsta aproape sigur şi va exista un interval de timp cu un număr mic de cazuri. Sigur, pot apărea şi alte valuri pandemice, dar până la urmă eu cred că lucrurile au intrat într-o anumită normalitate, pe care am regăsit-o de data aceasta şi la Ministerul Educaţiei, în sensul dorinţei de a păstra şcolile deschise. Şi vom monitoriza, vom propune aceeaşi modalitate de monitorizare a evoluţiei pandemiei în România, dacă va fi cazul, nu automat, care să ţină cont de gradul de solicitare şi de încărcare a sistemului de sănătate, nu, pur şi simplu de un număr de cazuri care poate nu avea niciun fel dă relevanţă sau o relevanţă foarte mică şi care ţinea şcolile închise fără să fie persoane internate în spital. E clar că poţi lua măsuri pe un termen limitat, însă foarte limitat, nu aşa, să ţinem şcolile închise luni de zile, copiii să piardă foarte mult din acumularea de cunoştinţe şi mai ales să piardă foarte mult din modul lor de viaţă şi de dezvoltare normală”, a mai afirmat ministrul Sănătăţii în emisiunea Insider Politic, la Prima Tv.
Acesta a precizat că discutat cu reprezentanţi ai copiilor, în cadrul unei reuniuni organizate de „Salvaţi Copiii” , iar elevii i-au mărturisit că le-a lipsit extrem de mult interacţiunea fizică în perioada în şcoala s-a făcut online.
„Aceste decizii, care au fost de multe ori luate mai degrabă sub imperiul fricii decât al nevoii, de persoane care, mă rog, probabil că simt mai puţin emoţia şi empatia, nu cred că sunt cele mai bune în a gestiona o situaţie, o criză de sănătate publică. Măsurile trebuie luate responsabil, secvenţial şi să încerci să găseşti acele elemente care într-adevăr sunt obiective: gradul de încărcare al sistemului de sănătate, accesul la servicii de sănătate, da, dar nu aşa, pur şi simplu să ia o măsură care pune în pericol societatea şi economia”, adaugă ministrul.
R. Dan