Fostul ministru al Finanțelor Alexandru Nazare explică, joi, într-o postare pe Facebook, motivele pentru care statul, prin Ministerul Finanțelor, a ratat încasarea taxei de solidaritate de la OMV și vine, în același timp, cu soluția pentru obținerea sumei de 1 miliard de euro de la compania austriacă.
„Eschivele ministrului Câciu sau mutarea responsabilității de la un minister la altul nu facilitează încasarea taxei de 1 miliard de euro pentru profiturile speculative ale OMV din 2022. de 10.3 miliarde de lei, cu 260% mai mari decât în 2021. Chiar, dimpotrivă! Eschivele publice împiedică încasarea taxei”, atrage atenția Nazare.
Potrivit fostului ministru, „dacă Ministerul de Finanțe avea intenția reală de a taxa veniturile speculative aferente companiilor din energie (intermediarii din zona de energie sau alte domenii) o putea face oricând în cursul anului trecut și fără aplicarea regulamentului 1854, măsura era considerată “echivalentă”, că atare nu mai avea obligația transpunerii regulamentului, ci doar a raportării măsurii echivalente până la sfârșitul anului 2022. De altfel, regulamentul face referire la așa numitele “măsuri echivalente” de taxare luate de statele membre din proprie inițiativa și precizează doar că măsurile să nu se suprapună.”
„Așadar, Ministerul de Finanțe a avut de fapt de ales între taxarea echivalentă (pe oricare dintre CAEN-uri) și regulament și a ales transpunerea regulamentului.
Această abordare anulează toate argumentele prin care ministrul Câciu reclamă că nu a fost consultat. E adevărat că o condiție necesară pentru această consultare ar fi fost prezența la respectivă ședința de guvern în care se adopta actul normativ. Nu este cazul, ministrul Câciu a fost absent. Nota bene, la ședința respectivă se adopta un act normativ care, cel puțin în teorie, ar fi adus la bugetul de stat peste 1 mld euro, aproximativ 20% din tot impozitul pe profit colectat de România în 2022.
Și dacă tot vorbim de consultări interministeriale, oare acestea au existat în interiorul ministerului? Puțin probabil să fi avut loc, să fi existat o analiză temeinică, dacă rezultatul de astăzi este incert. Ministerul se ocupă de actele normative și nu ANAF-ul”, a mai explicat Alexandru Nazare.
Conform lui Nazare, deși actualul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, și PSD insistă pentru impunerea unei noi taxe de solidaritate, de până la 1% din cifra de afaceri, pentru marile companii, nici aceasta nu s-ar putea aplica gigantului austriac.
„Ministrul Câciu anunța astăzi, de asemenea, că a obținut toate avizele pe ordonanță de la celelelalte ministere, lăsând să se înțeleagă că și alți miniștri au fost de acord cu ea. Nu spune însă că avizele vizau domeniile proprii de activitate ale acelor ministere, nu finanțele și nici modalitatea de taxare. Acel atribut îi revenea doar ministerului pe care Îl coordonează, care ar fi trebuit să facă consultările interne, în Guvern și cu Comisia Europeană înainte de adoptarea actului normativ.
În schimb sau la schimb, apar informații despre introducerea unei noi taxe de solidaritate, de 1% din cifra de afaceri, o taxa suplimentară față de taxa europeană. În comun cele două au doar cuvântul “solidaritate”, dar demersul pare menit doar să acopere eșecul aplicării taxei europene și să distragă atenția opiniei publice. Păi dacă nici taxa europeană nu am reușit să o aplicăm, ce credibilitate are ministerul de finanțe că va reuși cu o altă taxa, despre care nu știm prea multe?! Mai mult, se pare că gândită în această formă, respectiv până la 1% din cifra de afaceri, nici aceasta nu s-ar aplică OMV. OMV ar fi iar exceptată, dacă datele sunt cele prezentate deja în conferință de presă!„, a subliniat Alexandru Nazare.
„Nu sunt adeptul taxelor suplimentare, dar în această speță discutăm doar de profiturile speculative, pe o perioada clar determinată 2022-2023. Având în vedere nevoia de a scădea inflația, introducerea de alte taxe nu ar pune decât gaz pe foc. Cred, în schimb, că Ministerul de Finanțe ar putea face mult mai mult pentru a stopa “optimizările fiscale” pe care marile companii le practică, atât operațional cât și legislativ, nu de altă dar sunt acțiuni prinse și în programul de guvernare și ar fi mult mai eficiente decât amenințarea cu noi taxe.
În concluzie, pentru rezolvarea problemei pe fond, în speța obținerea miliardului de euro la buget aferent anului 2022, odată transpus regulamentul, singura soluție este discuția la nivel politic cu Comisia Europeană. Doar aceasta ar putea aduce clarificările necesare pentru 2022. De ce amână ministrul Câciu discuția politică cu Comisia Europeană, la București sau la Bruxelles? În lipsa acestor discuțîi, nici pentru taxa aferentă anului 2023 nu este clar ce se va întâmpla, indiferent de cuantumul ei”, a conchis Nazare.
Raluca Dan