Alerta de holeră emisă în Ucraina, în special pentru zona Odessa, după distrgerea barajului de la Kahovka, cel mai mare din Ucraina, crează panică în România. Unii români și-au anulat vacanțele rezervate pe Litoralul Românesc, iar în Tulcea operatorii economici de pe litoralul Mării Negre se plâng că numărul turiştilor este mai mic în perioada aceasta și cu circa 70% și susţin că vizitatorii refuză să mai mănânce peştele pregătit în restaurante.
Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Tulcea susţine însă că populaţia care doreşte să-şi petreacă vacanţele în Deltă sau pe litoral nu are motive să se teamă de holeră, cât timp respectă regulile de igienă personală şi mănâncă în unităţi autorizate.
„Din perspectiva alimentelor ce pot fi contaminate, s-a demonstrat că stridiile pe care le consumi crude, fără tratament termic ar avea un potenţial risc de transmitere a vibrionului holeric. Sau crustaceele, fructele de mare care la noi, cele specifice zonei noastre, oricum suportă un tratament termic. Prin tratament termic, se distruge foarte repede vibrionul holeric. El este foarte sensibil la dezinfectante, la clor. De asemenea, aciditatea, pH-ul acid al sucului gastric, în mod normal distruge vibrionul holeric. Persoanele care consumă sau au un tratament cu pansamente gastrice, cu alcalinizante ar putea avea o oarecare predispoziţie, dar respectând normele de igienă personală nu există niciun risc”, a declarat medicul şef al DSP, Adriana Argetoianu, pentru Agerpres.
Reprezentanta DSP a amintit că toate unităţile de alimentaţie şi cazare publică au personal care urmează cursuri de igienă, acesta fiind reevaluat o dată la trei ani.
„Oamenii trebuie să ştie că tot personalul care deserveşte în unităţi de cazare şi alimentaţie publică urmează cursurile de igienă cu testare aferentă. După trei ani, are loc o reevaluare, o retestare şi certificare a însuşirii cunoştinţelor de igienă”, a afirmat medicul şef al DSP, Adriana Argetoianu.
Administratorul unui restaurant din Vadu, judeţul Constanţa, Denis Stamatescu, a declarat că prognozele pentru acest sezon estival sunt „sumbre”, din cauza informaţiilor neoficiale vehiculate în mass media privind pericolul contactării holerei, după ce un baraj a cedat în Ucraina.
„Dacă mă uit pe cifre, suntem undeva la 30% din perioada similară a anului treut. Avem o scădere cu 70%, în condiţiile în care condiţiile meteo sunt mai bune ca anul trecut. E de plâns ce va fi pe litoral, dacă nu se iau măsuri, iar statul nu se implică. Clienţii care au venit la restaurant m-au întrebat de unde provine stavridul. Le-am spus că din Marea Neagră şi mi-au răspuns că nu vor, fiindcă e holeră în Marea Neagră”, a precizat Denis Stamatescu, potrivit sursei citate.
În timp ce pe rețelele sociale, oamenii spun că au renunțat la a mai petrece un sejur la Marea Neagră, reprezentanții agențiilor de turism transmit mesaje de natură să îi liniștească pe turiști.
„Nu cred că trebuie să-şi facă o problemă în acest sens, pentru că avem o distanţă foarte mare până la Odesa”, spune un reprezentant al unei agenții de turism de pe litoralul românesc.
Între timp, Direcția de Sănătate Publică din Constanța face zilnic teste ale calității apei mării, iar experții biologi liniștesc și ei populația și spun că riscul apariției bolii este redus.
Primăria Constanţa a subliniat, joi, că analizarea probelor de apă de mare se realizează în permanenţă, fiind „aproape inexistent” riscul ca apa costieră să fie contaminată pe viitor.
„Direcţia de Sănătate Publică Constanţa a recoltat deja probe în acest sezon de îmbăiere, iar analizele au relevat o calitate a apei excelentă. Vă rugăm să reţineţi!!! Analizarea probelor de apă de mare se realizează în permanenţă. Riscul este aproape inexistent ca apa costieră să fie contaminată pe viitor”, arată sursa citată.
Ruperea barajului de la Kahovka a generat o viitură uriașă, iar apele care se revarsă sunt aduse de curenți direct spre România. Mai sunt 10 zile până îi vom vedea efectele, avertizează specialiștii.
„Gândiți-vă că, dacă în trei zile de la ruperea barajului, aceasta a ajuns deja la o distanță de aproximativ 50- 60 de kilometri, cum urmează o perioada de furtună în următoarele două– trei zile, furtună care va reuși să împingă apa și mai la sud, probabil în 10 zile vă ajunge și pe litoralul românesc. Pentru început viitura va ajunge în zona gurilor Dunării, ulterior, în, funcție de condițiile meteo, furtună sau curenți, apa va fi împinsă către sud, către zona litoralului turistic, Constanța, Mamaia și celelalte stațiuni”, a afirmat Florin Timofte, cercetător-biolog la Institutul Național de Cercetare si Dezvoltare Marina „Grigore Antipa” din Constanța.
Adina Silav