Deşi, în statistici, numărul cazurilor de insolvență este în scădere, în spatele cifrelor se ascunde o situaţie alarmantă – tot mai multe firme cu afaceri de peste 1 milion de euro îşi declară incapacitatea de plată, arata o analiză realizată de agenția de business information și credit management KeysFin. Mai mult chiar, avem de patru ori mai multe firme în insolvență decât ţările din jur.
Peste 4.700 de societăţi au intrat în insolvență în primele 6 luni, în scădere cu 55,98% comparativ cu aceeași perioadă din 2014, arata datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Cel mai mare număr de companii intrate în insolvența, 1076, a fost înregistrat în municipiul București, în scădere cu 50,74%, în primele şase luni comparativ cu aceeași perioadă din 2014.
Pe următoarea poziție se situează județul Bihor, cu 303 companii în insolvență (-62,91%), Timiș cu 284 firme (-40,96%) şi Maramureş cu 276 (+10,74%) – singurul judeţ în care numărul insolvențelor a crescut faţă de anul trecut.
Statistică mai arăta că, din punct de vedere al riscului insolvențelor, cele mai sigure judeţe sunt Călăraşi, Harghita, Bistriţa Năsăud, Botoşani, Sălaj şi Teleorman, acolo unde numărul firmelor care au declarat incapacitatea de plată nu trece de 50 de cazuri.
Datele statistice arata promiţător, la prima vedere, însă ascund un fenomen alarmant, dat de efectele intrării în vigoare a Codului Insolvențelor.
Potrivit experţilor de la KeysFin, Codul insolvenței a ridicat valoarea-prag a creanţei şi a dublat termenul după împlinirea căruia se poate formula cererea de deschidere a procedurii, valoarea crescând de la 30.000 lei la 40.000 lei, iar termenul de la 30 la 60 de zile. Astfel ca legislaţia a făcut o adevărată curăţenie în mediul de business, mai ales în rândul firmelor mici.
Experţii în insolvență ne spun însă să nu ne îmbătăm cu apă rece. Marea problemă este că a crescut numărul insolvențelor în rândul firmelor mari, cu un impact major în economie.
Scăderea incidentei procedurilor de insolvență se înregistrează, într-adevăr, în rândul societăţilor comerciale cu o cifră de afaceri sub 100.000 euro, însă, în cazul celor a căror cifra de afaceri depăşeşte 1 milion de euro, incidenta a crescut cu 13% raportat la aceeaşi perioadă a anului anterior (170 de societăţi)
Diana Deleanu
avocat
Motivul? „Dacă IMM-urile au ajuns în insolvență în perioada 2010-2014, în principal din imposibilitatea de a-şi asigura cash-flow-ul, societăţile mari au primit, în majoritatea cazurilor, rescadentari ale creditelor, perioade de graţie sau prelungiri ale liniilor de credit în aceeaşi perioadă. De anul acesta, creditorii bancari au început să elimine din portofoliu creditele neperformante, astfel încât acest „air-bag” financiar ar putea să îşi diminueze efectul”, a mai spus expertul.
Potrivit statisticilor, media incidentei insolvenței în România este de 45 de cazuri la 1000 de firme active, de 4 ori mai mare decât media în plan regional. Economia românească conduce, detaşat, topul insolvențelor în Europa de Est.
Una dintre cele mai importante funcţii ale procedurii este aceea de asanare a mediului economic, astfel încât, după numărul mare de cazuri înregistrate în ultimul deceniu, tendinţa naturală este de stabilizare, spun experţii.
În materie de riscuri pe termen mediu şi lung, specialiştii au în vizor, în principal, firmele din domeniul construcţiilor.
Ca efect al crizei economice, multe societăţi din domeniul construcţiilor au rămas în patrimoniu cu imobilele edificate/terenurile achiziţionate la un cost ridicat.Întreţinerea acestor imobile implica costuri ridicate (inclusiv plata impozitelor). Aceasta ar constitui o vulnerabilitate accentuată pentru societăţile care nu vor reuşi să vândă aceste bunuri
Diana Deleanu
Paradox economic. Insolvență poate fi un lucru bun!
Sunt mulţi oameni de afaceri care, vorba populară, „fug ca dracul de tămâie” de firmele în incapacitate de plată. Se tem că vor fi atraşi la rândul lor în horă insolvențelor, iar cum mulţi dintre ei nu şi-au pus deoparte „bani albi pentru zile negre”, prefera să rupă orice legătură cu cei contaminaţi de acest “virus”.
O situaţie des întâlnită în economia romanescă şi mai puţin în alte ţări. Motivele? Potrivit experţilor de la KeysFin, această situaţie tine de cultură de business deficitara a celor care fac afaceri.
Percepţia generală în România este ca insolvență este pasul sigur către faliment, ceea ce este complet falsă. Dovada că numărul reorganizărilor de succes din România, deşi încă mic, este în continuă creştere, iar conceptul de acordare a unei noi şanse debitorului onest prin procedura insolvenței consacra rolul acesteia de „umbrelă” protectoare
Analiştii KeysFin
Avocatul Diana Deleanu spune că să faci afaceri cu firme în insolvență poate fi chiar un lucru bun, pentru că aceste companii sunt atent monitorizate pentru a face paşi pozitivi spre relansarea afacerilor. „Contrar percepţiei publice, este un raport comercial mult mai sigur decât cu o firmă (aparent) solvabila. Dacă firma solvabilă are control deplin asupra deciziilor de a-şi îndeplini obligaţiile contractuale întocmai şi la timp sau nu, societatea în insolvență se afla sub un control strict şi permanent al judecătorului sindic, creditorilor şi practicianului în insolvență”, a precizat expertul.
Potrivit art. 85 din Codul Insolvenței, deschiderea procedurii insolvenței ridică debitorului dreptul de administrare (constând în dreptul de a-şi conduce activitatea, a-şi administra bunurile şi a dispune de acestea) dacă nu şi-a declarat intenţia de reorganizare; iar în momentul deschiderii procedurii falimentului, dreptul de administrare încetează prin efectul legii.
Cum te protejezi în caz de insolvență?
Firmele aflate într-o relaţie de afaceri cu o societate comercială în insolvență au câteva metode pentru a se proteja şi a evita orice probleme.
Acestea pot constitui, în primul rând, un cont escrow, care ca destinaţie păstrarea unei sume până la îndeplinirea unor condiţii contractuale, ca garanţie a utilizării sumelor pentrudestinatia stabilită.
Pe de altă parte, pot fi constituite garanții, în special cele reale mobiliare şi pot evita acceptarea biletelor la ordin sau a filelor CEC. Asta dacă exista riscul ca sumele aferente acestora să nu mai poată fi încasate din lipsă de disponibilităţi în contul debitorului.
O altă măsură eficare vizează statuarea unei clauze contractuale de rezervă a dreptului de proprietate, s.a.m.d.
Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare de la societăţile comerciale şi PFA-urile active din România, comunicate la Ministerul Finanţelor.
Andrei Tudor