Două cereri de anulare a alegerilor din primul tur al prezidențialelor au fost depuse la Curtea Constituțională.
Constestațiile au fost depuse, miercuri, de către Cristian Terheș și Sebastian Constantin Popescu și au ca obiect „anulare alegeri prezidenţiale în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024”.
Anterior, avocata Elenina Nicuț a scris pe contul său de Facebook că la Curtea Constituțională ar putea exista o cerere de anulare a alegerilor prezidențiale.
Ea a postat o imagine cu programul ședințelor CCR în care apar și două dosare ”de tip F”, despre care avocata spune că privesc alegerile prezidențiale.
”Unul dintre cele doua cred ca privește confirmarea si validarea rezultatelor din T1 (BEC a comunicat ieri, 26.11, ca a terminat de consemnat sicentralizat). Al doilea, însă, ar putea fi o cerere de anulare a alegerilor”, a scris Elenina Nicuț.
Potrivit legislației, CCR are și atribuția de a solutiona cererilor de anulare a alegerilor: „Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”.
Cum poate anula CCR alegerile
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, susține că, în cazul în care există motive întemeiate, Curtea Constituțională poate anula primul tur al alegerilor prezidențiale. De asemenea, Curtea Constituțională are rolul de a valida noul președinte al României, iar înainte de a lua această decizie, CCR verifică dacă au existat nereguli în procesul electoral.
”Eu le-am spus să nu organizeze alegerile 3 săptămâni la rând, că ne vom trezi cu alegerile contestate. N-au vrut să asculte.
Curtea Constituțională este obligată să analizeze dosarul alegerilor și pot exista diferite tipuri de soluții pe care le vor dispune judecătorii.
Vă dau un exemplu, dar vă rog să-l luați ca atare: dacă Curtea Constituțională constată nereguli majore se poate anula inclusiv primul tur de scrutin. Este un exemplu și trebuie să reținem că doar Curtea este cea care validează alegerea președintelui României”, a spus Augustin Zegrea, pentru stiripesurse.ro.
Situații similare din Europa
Fostul președinte al CCR a dat exemple de alte curți constituționale din Europa, care au anulat alegerile și a explicat că la noi, un motiv de contestare ar putea fi ”proasta organizare a alegerilor”, o situație cum s-a întâlnit în Germania.
”Curții Constituționale din Europa au mai făcut asta, au mai anulat alegeri. În Germania au luat decizia de a le anula pe motiv că au fost prost organizate alegerile, în Lituania au dat jos președintele ales pentru că au constatat după turul II că nu îndeplinea condițiile. În Turcia au declarat neconstituțional partidul de guvernământ, care câștigase alegerile cu 70%”, a mai spus Zegrean.
Augustin Zegrean a explicat că în ipoteza în care s-ar ajunge în România în situația anulării alegerilor, atunci s-ar organiza noi alegeri, dar nu cu aceiași actori.
Ce s-a întâmplat la alegerile din 2009
Fostul președinte al CCR susține că s-a confruntat cu situația alegerilor prezidențiale contestate în anul 2009, la turul II, atunci când s-a dat bătălia între Traian Băsescu și Mircea Geoană.
”Am avut situația asta în 2009, când a fost sesizată CCR pentru că Băsescu a fost acuzat de fraudarea voturilor. Curtea Constituțională a analizat, a cerut renumărarea voturilor și s-a constatat că, de fapt, lui Băsescu îi fuseseră luate din voturi. Astfel, după analiza tuturor elementelor, Curtea a decis să-l valideze pe Traian Băsescu. Se putea, însă, dacă după întreaga analiză a Curții Constituționale se constata că Mircea Geoană a avut mai multe voturi să fi fost invers. De aceea vă spun că doar Curtea validează un candidat și Curtea are obligația să verifice totul înainte de a-l valida/invalida”, a mai explicat fostul președinte al Curții Constituționale.
Adina Bucur