Tema votului românilor din diaspora a revenit în prim-planul actualității politice, odată cu schimbarea legislației, cu încercările MAE de a informa publicul vizat și cu cererea de urmărire penală a fostului ministru de Externe Titus Corlățean.
Tabloul general arată că aplicarea noii legislații este dificil de transpus și că sunt posibile crize similare celor de la rundele trecute de alegeri, cu proteste, cozi, ordonanțe, acțiuni ale procurorilor, demisii, manipulări și campanii de social media.
Motivul este unul simplu și obiectiv: românii din diaspora își concentrează atenția și acțiunea asupra vieții de zi cu zi din țările de rezidență, astfel încât o solicitare birocratică de tipul înscrierii în registrele electorale este ignorată. Pentru a atrage masiv interesul diasporei, a fost nevoie de campanii de amploare în care a primat factorul emoțional – Bombo/Congo, Vin comuniștii, Geoană vinde țara rușilor, Ponta vinde țara chinezilor etc.
Votul emoțional al diasporei a fost instrumentalizat în general de forțe de dreapta pentru că, tot în mod obiectiv, diaspora este predispusă la un vot de dreapta. Cei mai mulți români care au păstrat legătura cu țara sunt plecați în anii ’80-’90, din cauza regimului comunist și a consecințelor sale. De asemenea, majoritatea celor plecați la muncă în ultimii 10 ani au adoptat valori incompatibile cu cele promovate de stânga din România: antreprenoriat, răspundere pentru cheltuirea banilor publici, mobilitatea forței de muncă, refuzul statului asistențial supradimensionat.
Potrivit noii legislații, cetățenii români cu domiciliul în străinătate pot vota la alegerile parlamentare din 2016 prin corespondenţă sau în secții speciale, doar dacă se înscriu în Registrul electoral cu opțiunea votului prin corespondență. Mai mult, înființarea de secții speciale este condiționată de existența unui număr minim de înscrieri pentru zona respectivă.
Principalele elemente de legislație:
- Secţiile de votare speciale din străinătate organizate la cererea alegătorilor se pot înfiinţa doar dacă în Registrul electoral s-au înscris cel puțin 100 de alegători cu domiciliul sau reședința în localitatea sau grupul de localități respective și dacă există acordul autorităţilor din ţara respectivă. Numărul maxim de alegători pentru o secție specială este de 2.000.
- Alegătorul care nu s-a înscris în Registrul Electoral va putea să îşi exercite votul numai la secţiile de votare organizate la sediile misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, secțiilor consulare dacă acestea funcționează în locații diferite şi institutelor culturale ale României, chiar dacă va avea organizată, în localitatea sau în apropierea domiciliului/reședinței, o secție de votare specială, înființată în urma înregistrării a cel puțin 100 de alegători.
- Alegătorii care au optat să voteze prin corespondenţă şi s-au înscris în Registrul electoral cu această opţiune vor primi prin Poşta Română, cu confirmare de primire, cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor, documentele necesare. Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare votării nu poate vota la acel scrutin în cadrul unei secţii de votare.
- Perioada de înscriere a început la data de 1 aprilie și se va încheia aproximativ cu trei luni înainte de data alegerilor.
Din cele câteva milioane de cetățeni români cu rezidență sau domiciliu în afara României, până pe 21 iunie s-au înregistrat doar 1.007 solicitări de vot prin corespondență și 334 de solicitări de înființare de secții de votare.
Astfel, este foarte probabilă situația în care mii de cetățeni nervoși vor lua cu asalt sediile ambasadelor, cerând mai multe ștampile și cabine, sau organizarea unor secții speciale cu doar câteva zile înaintea alegerilor. Alte milioane vor lua cu asalt conturile de Facebook, punându-i din nou pe birocrați, demnitari și judecători de la BEC în fața unor alternative dificile.
Același lucru s-a întâmplat și în 2014, când legislația era interpretabilă.
În noiembrie 2014, între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, comunitățile de români din zonele unde au o prezență numeroasă – Italia, Spania, Franța, Marea Britanie, Germania – au solicitat deschiderea de noi secții, anticipând o prezență masivă la vot. Biroul Electoral Central a dat o hotărâre potrivit căreia Ministerul Afacerilor Externe avea bază legală pentru a deschide secții noi de votare în străinătate. În paralel, MAE a refuzat să le deschidă, invocând că nu există bază juridică legală cu privire la înființarea de noi secții de votare în turul 2 și că organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a MAE, BEC neavând atribuţii legale referitoare la aceste activităţi. Titus Corlățean și-a dat demisia între cele două tururi.
Între timp, pe 16 mai 2016, DNA a transmis la Senat cererea referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Corlățean, acuzat de abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul și împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
În contextul aplicării noii legislații, MAE încearcă să pună în aplicare o strategie de comunicare, cu scopul de a atrage un număr mare de cereri în timp util. De exemplu, în deplasările în străinătate, Dan Stoenescu, ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, organizează sesiuni de informare pentru reprezentanții românilor.
De asemenea, MAE a stabilit un calendar de comunicare care mai cuprinde conferințe, dezbateri, apariții media și postări în Social Media, preluate, în unele cazuri, și de conturile Ambasadelor din capitalele relevante.
În cazul în care alegerile parlamentare vor avea loc la sfârșitul lunii noiembrie, perioada de înscrieri pentru Registrul electoral se va încheia la sfârșitul lunii august. Asta înseamnă că doar în aceste luni de vară, românii se mai pot înscrie într-un număr suficient încât să facă noua lege relevantă.
La alegerile prezidențiale din 2014, în diaspora au votat 160.000 de cetățeni români în primul tur și 379.000 în turul al doilea.
V.B.