Secţiile de vot s-au deschis duminică în Turcia pentru alegeri prezidenţiale şi legislative anticipate considerate cruciale pentru viitorul ţării şi în care preşedintele Recep Tayyip Erdogan vizează un nou mandat, dar se confruntă cu o opoziţie revigorată de un candidat social-democrat, Muharrem Ince, relatează AFP, citată de Agerpres.
Cele aproape 181.000 de secţii de vot s-au deschis la ora 08.00 (05.00 GMT) şi se vor închide la 17.00 (14.00 GMT). Scrutinul prezidenţial şi cel legislativ au loc simultan în baza unei reforme constituţionale adoptate în aprilie 2017, care întăreşte considerabil prerogativele viitorului preşedinte.
În total, 56,3 milioane de alegători sunt chemaţi la vot duminică, în timp ce cei aproximativ 3 milioane de turci din străinătate şi-au putut exercita opţiunile între 7 şi 19 iunie, în funcţie de ţara în care se află.
La aceste alegeri, turci vor vota atât pentru preşedinte, cât şi pentru deputatul de circumscripţie, introducând două buletine într-un singur plic. Preşedintele este ales prin sufragiu universal direct. Dacă niciunul din candidaţi nu va obţine duminică peste 50% din voturi, un al doilea tur va avea loc pe 8 iulie.
Şase candidaţi sunt în cursa prezidenţială: actualul şef al statului, Recep Tayyip Erdogan (AKP), Muharrem Ince (CHP), Meral Aksener (Iyi Parti), Selahattin Demirtas (HDP), aflat în spatele gratiilor, Temel Karamollaoglu (SP) şi Dogu Perinçek (VP).
Alegerile, programate iniţial pentru luna noiembrie 2019, au loc în condiţiile stării de urgenţă impuse după puciul eşuat din iulie 2016. Erdogan a decis devansarea lor cu 18 luni, posibil din cauza îngrijorărilor că situaţia economiei va continua să se deterioreze.
Opoziţia a cunoscut însă între timp o revigorare, constituindu-se într-o reală ameninţare pentru omniprezenţa lui Erdogan, acuzat de derive autoritariste.
În conformitate cu reforma constituţională, duminică vor fi aleşi 600 de deputaţi, faţă de 550 câţi avea legislativul anterior. Deputaţii sunt aleşi într-un singur tur de scrutin în fiecare din cele 81 de provincii ale ţării. Mandatele sunt atribuite proporţional cu numărul de voturi obţinute.
Spre a favoriza majorităţi stabile, doar partidele care vor întruni peste 10% din sufragii la nivel naţionale vor participa la această distribuire. În baza unei legi adoptate în marte, partidele au putut constitui pentru prima dată alianţe, care le va permite celor care nu au obţinut 10% din voturi să acceadă totuşi în parlament.
Pe buletine, partidele sunt grupate în alianţe, dar alegătorii vor aplica ştampila pe căsuţa unui singur partid. Noua lege autorizează de asemenea validarea buletinelor de vot pe care nu a fost aplicată ştampila oficială, o măsură aplicată deja la referendumul din 2017 şi care a provocat suspiciuni de fraudă.
În plus, legea autorizează fuzionarea anumitor circumscripţii electorale şi deplasarea urnelor de la o circumscripţie la alta ca ‘măsură de securitate’. Forţele de securitate sunt autorizate să intre în secţii dacă sunt chemate de un cetăţean, un observator sau un responsabil, în caz de incidente.
Opoziţia denunţă măsuri vizând intimidarea numitor alegători, mai ales în sud-estul cu majoritate kurdă. Pentru alegerile legislative au fost formate două alianţe. Prima, Alianţa Poporului, grupează Partidul Justiţiei şi Dezoltării (AKP, la putere) şi Partidul Acţiunea Naţionalistă (MHP). Partidul Marii Uniuni (BBP) prezintă candidaţi pe listele AKP. A doua, Alianţa Naţiunii, este formată din Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat), Partidul Bun (Iyi Parti, dreapta naţionalistă) şi Partidul Fericirii (Saadet, conservator). Partidul Democratic al Popoarelor (HDP, prokurd), Hüda-Par (islamist kurd) şi Partidul Patriotic (VP) se prezintă singure.
Alex Militaru