Alegerile parlamentare, în cadrul cărora se stabilește componența Senatului și a Camerei Deputaților, vor avea loc chiar de Ziua Națională a României, respectiv pe 1 decembrie. Cetățenii români își pot exercita dreptul la vot la aceste alegeri atât din țară, cât și de peste hotare.
La alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024, se aleg membrii Senatului şi ai Camerei Deputaţilor. Aceştia sunt aleşi prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Scrutinul de listă presupune că fiecare partid sau alianţă electorală îşi întocmeşte liste de candidaţi, în funcţie de scorul obţinut la nivel naţional, primele persoane de pe liste având şanse mai mari să fie eligibile. Cu cât procentul obţinut de un partid în alegeri, la nivel naţional, este mai mare, cu atât mai mulţi candidaţi de pe lista partidului respectiv vor avea şanse mai mari să li se aloce un mandat.
Potrivit BEC, în şedinţa din data de 30 octombrie 2024, Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 (BEC) a încheiat procesul-verbal privind constatarea numărului de candidaturi definitive şi a numărului de liste complete de candidaţi depuse de către partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024.
PSD are cei mai mulţi candidaţi pentru Senat şi Camera Deputaţilor (639), având liste complete pentru 42 de circumscripţii, urmat de SOS România, unde candidează 636 de persoane, PNL – cu 630 de candidați, AUR – 621, Forţa Dreptei – 619, UDMR – 596, USR – 589 de candidați.
Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este, potrivit Legii nr. 208/2015, de 1 deputat la 73.000 de locuitori.
Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de 1 senator la 168.000 de locuitori, faţă de 1 senator la 160.000 sau 163.000 de locuitori, cât erau la scrutinele anterioare. Efectul modificării normei de reprezentare a fost de scădere a numărului de senatori şi deputaţi aleşi în Parlamentul României.
Numărul de mandate pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare, fără ca numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripţie electorală să fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 4. Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populaţiei după domiciliu, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.
Votul în ţară
Votarea în ţară se desfăşoară într-o singură zi, duminică, 1 decembrie 2024, între orele 7.00-21.00. La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot, conform https://www.roaep.ro/.
Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care în ziua votării se află în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare din România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot, până cel mult la ora 23.59.
Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe ale ţării, la care se adaugă o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43.
Au drept de vot cetăţenii români cu vârsta peste 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.
Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, cei puşi sub interdicţie sau persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Fiecare alegător îşi exprimă votul personal, exercitarea votului în numele altui alegător fiind interzisă, iar votul exercitat în cadrul alegerilor fiind secret.
Alegătorii votează la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. Pentru a afla la ce secţie de votare sunt arondaţi, alegătorii pot introduce datele personale pe site-ul dedicat https://www.registrulelectoral.ro/.
Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, care sunt atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizată în ţară, poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale. Cererea de vot prin intermediul urnei speciale se depune la cea mai apropiată secţie de votare, în preziua votării, între orele 18.00-20.00.
Votul în străinătate
Votul în străinătate se desfăşoară pe parcursul a două zile: la 30 noiembrie (orele 7.00-21.00) şi la 1 decembrie (orele 7.00-21.00).
Alegătorii cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în străinătate, s-au putut înregistra în Registrul electoral cu adresa din străinătate cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă până la 17 octombrie 2024. Înscrierea s-a putut face online, pe site-ul votstrainatate.ro, conform https://www.mae.ro/.
Cei care au optat pentru a vota prin corespondenţă, au putut să înscrie online numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă şi adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă, la care au trebuit să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine.
Actele de identitate emise de autorităţile române trebuie să fie valabile la data exercitării dreptului de vot. Cetăţenii români care şi-au stabilit domiciliul în străinătate pot face dovada acestui fapt printr-un paşaport simplu electronic sau un paşaport simplu temporar, cu menţionarea statului de domiciliu (Paşaport CRDS).
Alegătorii care s-au înscris online pentru vot prin corespondenţă, pot verifica online dacă au fost înregistraţi, prin accesarea paginii www.registrulelectoral.ro, după cinci zile de la primirea e-mail-ului de confirmare a înscrierii în Registrul electoral cu opţiunea votului prin corespondenţă, potrivit https://www.roaep.ro/.
Poşta Română trebuie să trimită, până cel mai târziu cu 25 de zile înainte de data alegerilor, la adresa de domiciliu sau de reşedinţă indicată de alegător în cererea de înregistrare, documentele necesare exercitării votului prin corespondenţă, împreună cu instrucţiuni privind termenele de livrare a plicurilor exterioare către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă din ţară sau către reprezentanţa diplomatică.
Alegătorii prin corespondenţă trebuie să lipească pe fiecare din cele două buletine de vot (Senat şi Cameră), câte un autocolant cu menţiunea „VOTAT”, în patrulaterele cu opţiunile aferente. Cele două buletine de vot trebuie apoi introduse în plicul interior şi sigilat cu eticheta de siguranţă. Certificatul de alegător trebuie apoi completat, datat şi semnat olograf. Plicul interior sigilat şi certificatul de alegător trebuie apoi introduse în plicul exterior, care trebuie să fie sigilat cu eticheta de siguranţă. Pe plicul exterior trebuie lipit autocolantul cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondenţă din ţară şi autocolantul pe care sunt imprimate menţiunile „PRIORITY/PRIORITAIRE; By airmail/Par avion”. Plicul exterior se depune, în final, la orice oficiu poştal sau în orice cutie poştală (în acest caz plicul exterior nu trebuie timbrat). Pot fi utilizate şi servicii private de curierat rapid, dar cheltuielile vor fi suportate de către alegători.
Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei alegerilor, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea zilei votării, inclusiv, (28 noiembrie 2024, ora 23.59), la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, se mai arată pe https://www.mae.ro/.
Până la data de 22 octombrie 2024, pentru alegerile parlamentare, erau primite 6067 de cereri de vot la o secţie de votare şi 6840 de cereri de vot prin corespondenţă, potrivit https://www.votstrainatate.ro/.
Adina Bucur