Franța organizează duminică un prim tur al alegerilor parlamentare anticipate convocate de președintele Emmanuel Macron după alegerile europarlamentare. Scrutinul se prefigurează a fi printre cele mai dezbinate din istoria recentă a republicii, scriu analiștii francezi. Marine Le Pen, cea mai emblematică figură a extremei dreapta din Franța, culege acum roadele unei ample campanii de rebranding politic, în timp ce Emmanuel Macron, poreclit „Jupiter” din cauza detașării de problemele cotidiene ale francezilor, este mai izolat ca oricând.
Popularitatea în creștere a extremei dreapta înaintea alegerilor anticipate provoacă o undă de șoc în Europa și nu numai. Președintele Emmanuel Macron a convocat în mod neașteptat alegeri parlamentare, după ce naționaliștii francezi de extremă dreapta au învins partidul său de centru la alegerile pentru Parlamentul European, care au avut loc la începutul acestei luni.
Alegătorii, comentatorii și chiar unii dintre aliații politici ai lui Macron spun că este un mare pariu. Dacă partidul Adunarea Națională, condus neoficial de Marine Le Pen, câștigă suficiente locuri, ar putea aduce extrema dreaptă la porțile puterii în Franța, pentru prima dată de la ocupația nazistă din al Doilea Război Mondial.
„Au stricat petrecerea”
Primul tur ale alegerilor anticipate are loc duminică, 30 iunie, iar al doilea tur va avea loc pe 7 iulie. Patruzeci și nouă de milioane de alegători eligibili urmează să aleagă 577 de parlamentari. Runda a doua a scrutinului va avea loc cu mai puțin de trei săptămâni înainte de Jocurile Olimpice. Primarul Parisului, care găzduiește Jocurile de vară din 2024, a declarat că alegerile anticipate ale lui Macron „au stricat petrecerea”.
Alegerile franceze au loc de obicei în două tururi. Există o zicală: În primul tur votezi cu inima, în al doilea, cu capul. Aceasta înseamnă că alegerile din al doilea tur sunt adesea „tactice” – nu în favoarea unui anumit candidat în sine, ci pentru a se asigura că un altul nu câștigă. Mulți politicieni și alegători se gândesc serios la tactici, deoarece centrul politic se confruntă cu provocări majore atât din partea extremei stângi, cât și a extremei drepte.
Adunarea Națională conduce în sondaje
Partidul de extremă dreapta Adunarea Națională are un avans tot mai mare în sondajele de opinie. Politiciana Marine Le Pen, în vârstă de 55 de ani, a încercat să reformeze Adunarea Națională de când a preluat conducerea mișcării (fostul Front Național) de la tatăl său, Jean-Marie Le Pen, în 2011. Ea a încercat să refacă imaginea partidului pentru a-l face mai acceptabil pentru majoritatea francezilor.
„Această strategie de normalizare înseamnă că ea a renunțat la tot ceea ce îi speria pe oameni în legătură cu partidul”, explică istoricul politic francez Jean Garrigues, citat de NPR. Aceasta a inclus îndepărtarea de pozițiile antisemite ale tatălui său (Jean-Marie Le Pen are mai multe condamnări pentru comentarii antisemite și de negare a Holocaustului) și presiunea de a părăsi Uniunea Europeană.
Dar partidul a menținut convingerile naționaliste fundamentale cu privire la ceea ce înseamnă să fii francez. Noua față a partidului este Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, care a preluat de la Le Pen funcția de lider al partidului în 2022.
Carisma tinerească a lui Bardella, inteligența, calitățile sale oratorice și abilitățile sale în social media îi ajută să atragă tineri în număr mare. El are 1,7 milioane de urmăritori pe TikTok.
Bardella a promis să se ocupe de imigrație, securitate și costul ridicat al vieții, incluzând în agenda sa electorală și o promisiune de reducere drastică a impozitelor pe combustibil, electricitate și gaz. Dar partidul a renunțat la unele promisiuni, cum ar fi reducerea vârstei de pensionare la 60 de ani.
Cum a reușit Marine Le Pen să „de-diabolizeze” extrema dreaptă
Între timp, Le Pen a elaborat cu meticulozitate o așa-numită strategie de „de-diabolizare” – în ultimele două decenii, menită să lărgească baza electorală a partidului, temperând în același timp discursul său radical pentru a se distanța de multe referințe care au făcut partidul (fostul Front Național) prea toxic pentru mai mulți alegători.
Partidul a fost mult timp asociat cu rasiști notorii și cu insulte xenofobe și antisemite. Tatăl său, Jean-Marie Le Pen, condamnat cândva pentru incitare la ură pentru că a spus că camerele de gazare naziste erau „un detaliu al istoriei”, a fost exclus din partid în 2015.
În schimb, Le Pen a convins dreapta moderată că nu este o amenințare la adresa democrației și a cucerit zone tradițional apropiate de extrema stângă, în special în Partidul Comunist, promițând politici de asistență socială și restricții stricte asupra migranților.
De ce sunt aceste alegeri atât de diferite pentru Franța?
În mod tradițional, alegerile parlamentare au loc imediat după votul prezidențial, reflectând astfel aceeași stare de spirit populară. Rezultatul este un prim-ministru din același partid politic ca și președintele, care poate pune în aplicare politici cu un mandat puternic.
Dar aceste dinamici ale puterii s-au schimbat acum și, pentru prima dată în 22 de ani, Franța va avea o stare de coabitare: un președinte profund nepopular conduce alături de un guvern ales ca un vot de nemulțumire împotriva lui Macron însuși.
„Va marca începutul unui nou mod de guvernare și sfârșitul agendei prezidențiale”, a declarat Emmanuel Dupuy, președintele Institutului pentru Perspective Europene și Studii de Securitate, un think tank specializat diplomație și analiză politică. „Macronismul este deja aproape prăbușit și va ieși din alegeri complet distrus”, a spus el.
Căderea lui Jupiter
Macron a venit pentru prima dată la putere în 2017, pe un puternic val de susținere populară, promițând să creeze un bloc centrist, unind stânga și dreapta moderată. Dar nu a durat mult până când limbajul său a început să sune prea distant pentru urechile oamenilor din suburbii – de aceea a primit porecla „Jupiter”.
Reformele sale economice erau prea de dreapta pentru liberalii care îl susținuseră anterior, iar modul său de a guverna a fost considerat prea despotic de mulți alegători de dreapta și de stânga. Acum, alegerile ar putea marca sfârșitul spectacolului solo al lui Jupiter, Franța urmând să intre într-o nouă eră politică.
„El conduce țara ca un CEO al unei companii”, a declarat Samantha de Bendern, membru asociat la Chatham House, citată de BBC. „Dar o țară nu este o companie și el nu a reușit să construiască alianțe cu partenerii – Macron este un singuratic”, a spus de Bendern.
Cu toate acestea, Macron a subliniat, într-un interviu acordat publicației „Le Figaro”, că nu ia în calcul o demisie sau retragerea din politică, indiferent de rezultatele alegerilor anticipate.
Elena Cristea