Astăzi are loc al doilea tur al alegerilor parlamentare din Franța, iar majoritatea sondajelor arată că Adunarea Națională (RN), partidul de extremă dreaptă condus de Marine Le Pen, nu va obține majoritatea absolută. De asemenea, este improbabilă o coaliție majoritară între formațiunea prezidențială și Noul Front Popular (NFP) – o alianță de partide care cuprinde extremiști de stânga.
Fie că este vorba de un guvern de coaliție, minoritar sau tehnic, șeful statului are mai multe opțiuni pe masă după votul de duminică dacă nu apare o majoritate clară. Dar el va trebui inevitabil să treacă printr-un guvern care se va ocupa inițial de ”treburile curente”, potrivit unei analize publicate de Les Echos.
Un sondaj publicat joi arată că nu va exista o majoritate clară în Parlament, RN având o proiecție între 205 și 230 de deputați, NFP – între 145 și 175 de aleși, iar tabăra lui Macron între 130 și 162 de locuri.
Alegerile parlamentare în Franța au loc în două tururi de scrutin, uninominal, pe liste locale.
Prin dizolvarea Parlamentului de după alegerile europarlamentare, președintele Emmanuel Macron a dorit ca ca francezii să „clarifice” situația politică. Cu toate acestea, este foarte probabil că duminică situația nu va fi mai clară decât înainte. Riscul de blocaj instituțional este ridicat.
Potrivit expertului constituțional Dominique Rousseau, totuși, nu există motive de îngrijorare. „Nu trebuie să uităm că Constituția a fost redactată de generalul de Gaulle și Michel Debré în 1958 cu scopul de a se asigura că nu va exista niciodată o majoritate absolută, având în vedere că nu a existat niciodată una în timpul celei de-a patra Republici”, explică profesorul emerit de drept public de la Sorbona. Cu toate acestea, la sfârșitul celui de-al doilea tur, Emmanuel Macron va trebui să decidă cine va deține cheile Matignonului (sediul Guvernului).
Potrivit Constituției, șeful statului este singurul decident când vine vorba de numirea primului ministru și nu există niciun termen pentru aceasta. În timp ce articolul 8 conferă această putere de numire exclusiv Președintelui Republicii, articolul 49 permite Adunării să răstoarne guvernul prin depunerea unei moțiuni de cenzură, avertizează Dominique Rousseau. Logica spune că șeful statului trebuie să aleagă candidatul taberei majoritare.
Dar după 7 iulie, și înainte de orice nouă numire, actualul prim-ministru Gabriel Attal va trebui să joace pe termen lung, chiar dacă tradiția îi impune să demisioneze după alegerile legislative. „Gabriel Attal își poate prezenta demisia, dar Emmanuel Macron o poate refuza și îl poate menține în funcție pentru a gestiona treburile curente până la sosirea succesorului său. Și asta pentru o perioadă care s-ar putea întinde dincolo de Jocurile Olimpice sau chiar după”, explică specialistul în Constituție. Întrebat de mai multe ori dacă îl va părăsi sau nu pe Matignon după primul tur, Gabriel Attal a fost vag, dar a promis că guvernul său va asigura continuitatea statului atâta timp cât va fi „necesar”.
Singura certitudine în calendarul viitor este că prima sesiune a celei de-a 17-a legislaturi a celei de-a cincea Republici se va deschide pe 18 iulie, adică „în a doua zi de joi după alegerea sa”, în conformitate cu articolul 12 din Constituție. Noua Adunare Națională își va alege apoi președintele prin vot secret. În același timp, declarațiile politice ale grupurilor și componența lor vor fi transmise Secretariatului General. A doua zi, va veni rândul Biroului Adunării să fie numit: posturile vor fi alocate și vor fi înaintați candidații pentru cele opt comisii permanente. În cele din urmă, pe 20 iulie, componența comisiilor va fi publicată în Jurnalul oficial.
Unul dintre scenariile deschise lui Emmanuel Macron este constituirea unui guvern de coaliție: un experiment fără precedent în cea de-a cincea Republică. ”Președintele ar putea desemna pe cineva să construiască o coaliție care ar deține ea însăși majoritatea absolută, reunind, de exemplu, o parte din stânga, macroniștii și dreapta”, continuă expertul constituționalist. Alianțe care sunt foarte frecvente în Belgia, cunoscute sub numele de ”coaliții curcubeu”.
Gabriel Attal a evocat această posibilitate ca alternativă la RN și pentru a evita blocajul instituțional. Dar această ipoteză este departe de a fi sigură, deoarece mai mulți lideri politici, în special extrema stângă și ecologiștii, se opun.
Dominique Rousseau spune că a doua opțiune este un guvern tehnic, format nu din reprezentanți aleși ai partidelor, ci din experți în diferite domenii care să ocupe posturile din fiecare minister, provenind din societatea civilă sau din administrație. De exemplu – guvernatorul Băncii Franței la Ministerul Economiei sau un general la Apărare, sub supravegherea unui prim-ministru acceptat de toată societatea. Mai multe guverne de acest tip au existat în Italia. Cel mai recent a fost în 2021, condus de Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene.
A treia opțiune: Emmanuel Macron l-ar putea numi pe Jordan Bardella, propunerea RN pentru prim-ministru, fără ca RN să obțină o majoritate absolută. Totuși, obținerea majorității absolute a fost formulate de Bardella drept o condiție sine qua non, pentru că nu dorește să fie „colaboratorul” președintelui Republicii. El ar putea foarte bine să refuze o astfel de numire, chiar dacă această alegere ar fi dificil de justificat politic.
Indiferent de scenariul ales, Adunarea Națională aleasă duminică nu poate fi dizolvată înainte de 9 iunie 2025.
V. B.