Alături de Statele Unite, principalul susţinător militar, financiar şi umanitar al Ucrainei în faţa invaziei ruseşti, ţările limitrofe celor doi beligeranţi se află în prima linie, depunând un efort şi mai mare, raportat la bogăţia lor, scrie AFP.
Statele Unite, principalul contributor
165 de miliarde de euro. Aceasta este suma cumulată a ajutoarelor promise Ucrainei de către aliaţii săi, în principal ţările NATO şi ale Uniunii Europene, la 31 mai, la 15 luni de la invazia rusă, potrivit unui recensământ realizat de Institutul Kiel care s-a bazat pe anunţurile publice şi publicat joi.
Aceste sume includ ajutor financiar, umanitar şi militar.
Cea mai mare parte este furnizată de Statele Unite (70,70 miliarde), instituţiile UE (35,06 miliarde), Marea Britanie (10,74 miliarde), Germania (10,68 miliarde) şi Japonia (6,62 miliarde).
Ţările baltice fac cel mai mare efort
În timp ce contribuţia baltică pare mică în comparaţie cu cea a Statelor Unite – 1,41 miliarde de euro, de 50 de ori mai puţin decât cea a americanilor -, Estonia, Letonia şi Lituania sunt, într-adevăr, cele care fac cel mai mare sacrificiu pentru a ajuta Ucraina.
Într-un an, aceste trei republici, care au fost ocupate de asemenea de Uniunea Sovietică timp de zeci de ani până la obţinerea independenţei în 1991, au cheltuit 1,26%, 1,09% şi, respectiv, 0,95% din produsul lor intern brut (PIB). În comparaţie, efortul SUA este de doar 0,33% din PIB.
„Există o adevărată teamă existenţială în ţările baltice”, ceea ce „întăreşte sprijinul lor pentru Ucraina”, a explicat în martie pentru AFP Jiri Priban, profesor de drept la Universitatea din Cardiff, potrivit news.ro.
În general, ţările limitrofe Ucrainei şi Rusiei sunt cele care fac cele mai mari eforturi. Polonia şi Slovacia, care completează primele cinci ţări contribuitoare în funcţie de bogăţia lor, s-au angajat să contribuie cu 0,68% şi, respectiv, 0,63% din PIB-ul lor.
Aceste cinci ţări oferă în principal ajutor militar Ucrainei. Polonia a fost în prima linie în furnizarea a sute de tancuri de concepţie sovietică încă din primăvara anului 2022, apoi, după ce Germania a dat undă verde la începutul anului 2023, a furnizat tancuri moderne Leopard 2. Statele baltice, între timp, au trimis, printre altele, arme uşoare, drone şi obuziere.
Disensiuni în rândul vecinilor Ucrainei
Dar nu toate ţările vecine ale Ucrainei sunt la fel de generoase cu aceasta. Ungaria, de exemplu, este unul dintre cei mai mici contribuabili (0,03%). Premierul său Viktor Orban, care a avut întotdeauna grijă să nu-l critice pe preşedintele rus Vladimir Putin, este împotriva livrărilor de arme.
În Slovacia, sprijinul guvernului pentru vecinul său a dus la defăimarea acestuia de către fostul premier populist Robert Fico, al cărui partid Smer-SD este bine plasat în sondaje înaintea alegerilor legislative programate pentru luna septembrie.
Dintre ţările cele mai populate din UE, care sunt mai puţin afectate geografic de conflict, Germania face cel mai mare efort (0,27%), cu mult înaintea Italiei (0,07%), Spaniei (0,06%) şi Franţei (0,05%).
În cele din urmă, Japonia este cel mai mare donator în afara Uniunii Europene şi a NATO. Contribuţia sa de peste 6 miliarde de euro (0,15% din PIB) este aproape exclusiv financiară.
Germania şi Polonia, ţări gazdă pentru refugiaţi
Dintre aliaţii Ucrainei, Germania şi Polonia găzduiesc cei mai mulţi refugiaţi, 1,07 milioane şi, respectiv, 995.000 la 4 iulie, cu mult înaintea Cehiei (346.000), potrivit cifrelor Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).
Dar, proporţional cu populaţia sa, Muntenegru este cea mai primitoare, cu aproximativ 38 540 de refugiaţi pe teritoriul său, ceea ce reprezintă peste 6,1% din populaţia sa. Ţările baltice şi ţările apropiate din punct de vedere geografic de Ucraina sunt din nou pe locurile următoare: refugiaţii ucraineni reprezintă peste 3% din populaţia Estoniei, a Republicii Moldova şi a Cehiei, şi peste 2% din populaţia Lituaniei, Poloniei, Bulgariei şi Letoniei.
La celălalt capăt al scalei, Franţa este ţara UE cu cea mai mică proporţie de refugiaţi ucraineni (0,11 %).
Afluxul de refugiaţi în aceste ţări nu este lipsit de probleme. În Estonia, partidul de extremă-dreapta EKRE s-a clasat pe locul al doilea la alegerile parlamentare de la începutul lunii martie, susţinând „protecţia” lucrătorilor estonieni, în special împotriva afluxului de refugiaţi ucraineni.
Adina Silav