Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a transmis Guvernului o variantă proprie de proiect pentru utilizarea banilor din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), din exercițiul bugetar 2014-2020, care pune accentul pe investiții pentru mărirea capacității de producție.
Într-un mesaj adresat Ministerului Agriculturii, LAPAR a protestat față de draftul oficial privind viitorul PNDR, pe care îl califică drept ”un document fără substanță, fără o proiecție a utilizării sumelor puse la dispoziție de Uniunea Europeană”.
Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, a afirmat că proiectul ”ține cont de realitățile grave”, în comparație cu situația din principalele țări europene si ”este menit a reduce cât mai mult din deficitul capitalului fix și viteza de acumulare a acestuia, spre eficientizarea maximă a agriculturii românești”.
Proiectul, obținut de Sursa Zilei, se bazează pe câteva idei:
- Constituirea Fondului de Investiții pentru Dezvoltarea Agriculturii Românești – FIDAR, menit a da amploare vitezei de acumulare a capitalului fix, cu o creștere semnificativă a participării agriculturii la Produsul Intern Brut.
- Stimularea de către Guvernul României a asocierii economice, pentru constituirea de exploatații viabile, capabile să acceseze orice fel de proiect din FIDAR.
- Implicarea resurselor europene la dezvoltarea infrastructurii rurale nu ar trebui încurajată, pentru că acest element ”constituie permanent o tentație la deturnarea acestora, cel mai adesea în scopuri electorale și conduc la reducerea eficienței obiectivelor pentru care au fost destinate”.
Concret, planul de relansare a agriculturii și a zonelor rurale pentru 2014-2020, presupune înființarea FIDAR, cu o valoare de 14,2 miliarde de euro, bani veniți de la:
- UE (Fonduri Europene pentru Agricultiră și Dezvoltare Rurală – FEADR) 50% / 7,1 mld. €
- Co-finanțare FIDAR 30% – 4,25 mld. €
- Co-finanțare beneficiari: 20% – 2,84 mld. €.
”FIDAR este indispensabil ca urmare a faptului că în perioada 2007-2013, absorbția fondurilor europene a fost deficitară în special ca urmare a faptului că, în general, băncile comerciale nu au oferit soluții viabile pentru co-finanțarea programelor”, se afirmă în plan.
Despre suma de 7,1 miliarde €, prin pilonul 2 al FEADR, se arată că este insuficientă, în comparație cu dimensiunea, ponderea și cu ”nivelul actual precar al agriculturii și zonelor rurale din România”.
Co-finanțarea de 4,25 mld. € ar trebui să fie obținută de la Fondul European de Investiții, Banca Europeană pentru Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, de la bugetul de stat, din investițiile agricultorilor români și din alte fonduri internaționale. Această co-finanțare ar urma să fie implementată prin împrumuturi pe termen lung (25-30 de ani), cu dobânzi reduse, în condiții apropiate celor din statele Zonei Euro.
LAPAR mai cere Guvernului finanțarea FIDAR din bugetul de stat pe 2014 și realizarea cadastrului întregii suprafețe agricole.
Cele 14,2 miliarde de euro ar urma să fie investite astfel:
1. Investiții în parcul de utillaje – 300 milioane €/an; total – 2,1 mld. €:
a. Cai putere achizitionați: 600.000 CP/an;
b. Hectare acoperite cu mecanizare din program: 545.500 ha/an, adica 3,8 milioane ha pe program;
c. Impactul în PIB: 1 t grâu echivalent în plus/ha ca efect al programului, adică între 300 mil. € și cca. 1 mld. € creștere PIB anual doar în urma aplicării acestei masuri.
2. Investiții irigații – 700 mil. €; total 4,9 mld. €:
a. Hectare irigate prin program: 233.000 ha/an adică 1,6 mil. ha/program;
b. Impactul în PIB: 4 t grâu echivalent în plus la ha irigat, adică între 700 mil. € și 1,8 mld. € creștere PIB anual doar în urma aplicării acestei măsuri.
3. Investiții stocare produse agricole – 400 mil. €/an; total 2,8 mld. €:
a. Creștere capacitate stocare prin program 1,6 mil. t grâu echivalent/an; 11,2 mil. t grâu echivalent pe program;
b. Impact în PIB: între 400 milioane EUR în 2014 si cca. 700 milioane EUR în 2020.
4. Investiții în fabrici procesare materie primă agricolă – total 3,1 mld. € (progresiv de la 150 mil. € în 2014 până la 600 mil. € în 2020):
a. Peste 5 mil. mp de fabrici construite prin program;
b. 26.000 noi locuri de muncă;
c. Impact în PIB: 150 mil. € în 2014, crește până la 1,4 mld. € în 2020.
5. Investiții în zootehnie – 170 mil. €/an; total 1,19 mld. €:
a. 170.000 t carne produsă pe an ca urmare a programului;
b. Impact în PIB: 170 mil. € în 2014, până la 2,21 mld. € în 2020.
Per total, cele 14,2 miliarde € investite ar avea ca efect o creștere a PIB de la 135 mld. € în 2013 la 165,6 mld. € în 2020 – ritm mediu de 3%/an doar ca efect al acestor programe și înfințarea a 26.000 de locuri de muncă în industria prelucrătoare și a altor câteva zeci de mii în zone adiacente – mecanizare, depozitare, zootehnie, irigații.
În elaborarea acestui plan, LAPAR a subliniat că diferențele în agricultură dintre România și alte state ale UE au crescut după 1989 – capitalul fix în agricultura românească reprezintă astăzi 541 €/ha față de 6.550 €/ha în Franța.
De asemenea, viteza de acumulare a capitalului fix în Romania este de 33€/ha/an, față de 308€/ha în Franța.
”Pentru a reduce decalajul și pentru a permite agriculturii și industriei alimentare să devină adevarate sectoare strategice, este absolut necesar să se atragă capital pentru investiții, capital care să fie exploatat cu maximum de eficiență economică. Cu alte cuvinte, creșterea calității vieții trebuie să vină din creșterea sustenabilă a PIB, în urma investițiilor in activități economice performante pe termen lung și nu din susținerea cu bani europeni a unei părți din consum, inclusiv în scopuri electorale”, se arată în proiect.
Contactat de Sursa Zilei, Baciu a spus că Ministerul Finanțelor a transmis că va lua în discuție elementele din acest plan care se referă la contribuțiile bugetare. În privința impactului asupra investitorilor privați din agricultură, Baciu s-a declarat pesimist, afirmând că marii fermieri ai României nu au experiența și educația necesare pentru a contribui la un fond de investiții.
Pentru perioada 2014-2020, România are alocat din FEADR 17,5 miliarde de euro, în creştere cu 27% faţă de alocările din perioada 2007-2013.
Pe pilonul plăți directe către fermieri, alocările au crescut la 10,3 mld. €, față de 5,6 mld. € în perioada 2007-2013. Pe pilonul dezvoltare rurală, alocarea este de 7,1 mld. €, în scădere față de exercițiul anterior (8,2 mld. €). Maximum 25% din aceste sume pot fi realocate de pe un pilon pe altul.
Guvernul României trebuie să trimită la Bruxelles Acordul de Parteneriat pentru exercițiul bugetar actual, în condițiile în care prima versiune este incompletă și fără o ”viziune strategică”.
Vlad Bârleanu