Afaceristul Ioan Baltă, zis Oniza, este celebru pentru fraudele sale
Acţiune fără precedent a Companiei Naţionale de Drumuri care l-a reclamat la Parchet pentru înşelăciune şi fals pe Ioan Baltă, zis Oniza, patronul firmei care a încasat 3 milioane de euro, din fonduri europene, pentru refacerea şi consolidarea unui drum din Argeş care apoi s-a prăbuşit.
Oniza este acum urmărit general pentru executarea unei pedepse definitive cu închisoarea pentru tăinuire, este judecat pentru mai multe infracţiuni de înşelăciune şi cercetat pentru evaziune şi spălare de bani. Firma lui Oniza figurează la bănci cu nu mai puţin de 157 de incidente de plată.
Ioan Baltă era anchetat de Fisc încă din 2007 pentru afaceri cu produse petroliere, iar în 2009 procurorii DIICOT i-au găsit pe şantierele autostrăzilor (unde subontracta lucrări) utilaje costisitoare (vole, escavatoare) furate din Vestul Europei. Cu toate acestea, acelaşi afacerist a încasat şi direct de la CNADNR – începând din 2008 – printr-o singură firmă, XS Sud Company SRL – mai multe milioane de euro pentru reabilitări de drumuri , întreţinere şi deszăpeziri. O plată consistentă a fost făcută din conturile CNADNR pe 29.04.2010, pentru reabilitarea şi consolidarea DN 73, nefinalizat la momentul în care banii erau viraţi în conturile firmei lui Oniza. Directori la CNADNR erau atunci Dorina Tiron, Hari Dascălu şi Adrian Ionescu. Ministru: Radu Berceanu. Sursa Zilei a aflat că banii alocaţi firmei lui Oniza proveneau din fonduri europene – de la Banca Europeană de Investiţii.
Milioane… pe „ochi frumoși”
XS Sud Company SRL a câştigat în 2008 contractul pentru reabilitarea DN 73, din judeţul Argeş. O porţiune de un kilometru din acest drum fusese surpată la inundaţii, iar compania lui Ioan Baltă s-a angajat să consolideze terasamentele şi să refacă drumul pe 2,5 milioane de euro în cel mult 8 luni de la semnarea contractului. Cu toate că depăşise cu mult termenul din contract, iar lucrările nu erau finalizate, CNADNR a făcut plăţile. În acte, dar şi în constatările făcute de compania de consultanţă Beta Cops SRL (angajată tot de CNADNR pe 50.000 de euro să supervizeze lucrările) drumul era în bună regulă. Abia în vara lui 2011, fostul director de investiţii al DRDP Bucureşti, Mihaela Voinea, a făcut propriile verificări şi a constatat că drumul pentru care Compania plătise 2,5 milioane de euro stă să cadă. A urmat un proces-verbal de înţelegere amiabilă conceput de juriştii DRDP, prin care firma lui Oniza se obliga să remedieze toate problemele în 3 luni, fără efect însă. Pe cale de consecinţă, CNADNR a fost angajat în primul său proces penal cu un constructor care nu s-a achitat de îndatoriri. Plângerea penală a fost transmisă Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti pe 13 noiembrie 2012.
Prin contractul 57/10.06.2008, firma XS Sud Company SRL trebuia să realizeze apărări de maluri, prag de fund, reparaţii pod pe DN 73C în valoare de 1.600.000 de lei. Celelalte lucrări alocate companiei lui Oniza au ridicat la 7 milioane de lei valoarea lucrărilor finale.
La şase luni distanţă după ultimatumul primit de la CNADNR, Ioan Baltă, zis Oniza, a fost ridicat de poliţiştii şi procurorii Capitalei sub acuzaţii de evaziune, spălare de bani şi înşelăciune, după ce a fost denunţat că a coordonat o reţea de firme fantomă care „plimba” facturi, ultilaje şi materiale de construcţii „la negru” către mai multe mari firme de construcţii. El a fost însă eliberat din arest în decembrie 2013, iar majoritatea documentelor care-l priveau au fost trimise DNA, care-l anchetează în alte două dosare. În iunie 2013, firma lui Oniza a intrat în insolvenţă, iar în februarie 2014 i-a fost respinsă cererea de revizuire a unei condamnări la 6 luni de închisoare pentru tăinuirea unor utilaje furate din Olanda şi găsite la firma lui de procurorii DIICOT, în 2009.
Cu Baltă urmărit general şi firma în insolvenţă, Consiliul Judeţean Maramureş a fost la un pas, în primăvara acestui an, să-i lase pe mâini lui Oniza o lucrare de 20 de milioane de euro din fonduri europene pentru reabilitarea unui drum între Baia Sprie şi Bârsana.
Mihaela Chiper