Plecarea liberalilor din Uniunea Social Liberală (USL) reprezintă cea mai proastă variantă dintre toate alternativele, iar decizia președintelui PNL, Crin Antonescu, este una greu de explicat, susține Adrian Năstase, într-o postare pe blogul său, intitulată „O floare și doi grădinari”.
În aceeași postare, fostul lider social-democrat a ținut să precizeze că, cel puțin la momentul inițial, Acordul dintre PSD și PNL referitor la formarea guvernului prevedea existența unui singur vicepremier – și care să fie de la PSD, idee care i-a aparținut.
Propunerea mi-a aparținut. Ea încerca să compenseze decizia de numire paritară a miniștrilor, în condițiile unei diferențe semnificative la nivelul mandatelor din Parlament. De aceea, postul de vicepremier – gândit pentru Liviu Dragnea- trebuia să estompeze acest decalaj. Nu a fost vorba atunci de acordarea unui post de vicepremier nici pentru PNL, nici pentru PC. Nu știu însă ce s-a întâmplat mai târziu. Cred că, în acest divorț politic, ceea ce a deranjat în mod special, alături de o decizie, a lui Crin Antonescu, greu de explicat, și care a dat naștere la multe speculații, a fost tonul bășcălios cu care președintele PNL a comentat public decizia conducerii partidului de ieșire din USL. Nu știu dacă președintele Antonescu este conștient că decizia pe care a luat-o presupune multe imponderabile. Eu cred – este un punct de vedere subiectiv- că ea a reprezentat cea mai proastă variantă dintre toate variantele alternative.
Adrian Năstase
Năstase a mai arătat că plecarea liberalilor din USL a generat atât nedumerire, cât și dezamăgire pe scena politică.
„Ea a părut un fel de dezertare de pe câmpul de luptă. Adversarul declarat, în bătăliile electorale din acest an, era regimul Băsescu. De aceea, era importantă, între altele, revizuirea Constituției. Pentru reintrarea în normalitate. Au fost mai importante – se pare – orgoliile personale, micile răzbunări și agendele proprii. Motivele invocate de Crin Antonescu au părut, mai curând, pretexte„, a adăugat Năstase.
În opinia acestuia, este excesiv accentul pus de Crin Antonescu pe necesitatea unui vot negativ asupra legii grațierii și amnistiei, „prin scoaterea imediată a legii de la congelator”. „Nu pun în discuție, pe fond, această lege, utilitatea sau oportunitatea ei, dar a o pune pe același plan cu reorganizarea guvernului, mi s-a părut exagerat”, apreciază fostul premier.
El a calificat ca fiind interesant faptul că toți foștii președinți ai PNL din ultimii zece ani au plecat din partid: Theodor Stolojan, Valeriu Stoica și, recent, Călin Popescu-Tăriceanu.
După părerea mea, este un semnal rău. Un semnal despre incapacitatea coabitării în interiorul propriului partid. De aceea, probabil, nu funcționează prea bine nici <<coabitarea>> PNL cu alte partide în cadrul unor alianțe. (…)Probabil, din același motiv, a fost respinsă vehement și ideea pactului de coabitare. Această abordare individualistă se lovește însă de realitatea sprijinului electoral – sub 10% în perioada 2001 – 2004 și în jur de 20% după 2004. De aici imposibilitatea pentru PNL de a forma singur guvernul și nevoia rațională de a negocia coaliții.
Adrian Năstase
Fostul premier a reamintit că, în perioada 2007 – 2008, PNL a rămas la guvernare într-o formulă minoritară, cu sprijinul parlamentar al PSD.
După alegerile parlamentare din 2008, a adăugat acesta, în negocierile cu PSD – deși PSD avea de două ori mai mulți parlamentari – PNL a dorit să continue să desemneze premierul. „Acesta a fost motivul pentru care decizia a fost întârziată mai mult de o săptămână, ceea ce i-a oferit posibilitatea lui Băsescu sa se înțeleagă cu Geoană și astfel s-a născut guvernul Boc (X), format de PDL și PSD!” a adăugat el.
„PNL are o anumită tradiție de a se împărți în aripi sau chiar în partide separate și de a se recompune precum un caleidoscop – PNL-AT, PNL-CD, PLD, noul Partid Reformist Liberal sunt doar câteva exemple„, a detaliat Adrian Năstase.
R.D.