România va trebui să poarte negocieri mult mai dure şi să aibă argumente mult mai convingătoare dacă vrea să obţină bani europeni, în perioada 2014-2020. Reprezentanţii Comisiei Europene au venit luni la Bucureşti pentru a-şi face cunoscută poziţia referitoare la priorităţile pe care ar trebui să le avem în viitorul apropiat.
În deschiderea conferinţei, Leonard Orban, ministrul român al Afacerilor Europene, a spus că românii au multe lecţii de învăţat, ţinând cont de faptul că rata de absorbţie a fondurilor europene a fost până acum una dezastruoasă, sub 10%. “Când tragem linie şi ne uităm ce avem bun, ce este pozitiv, ce reprezintă insuccese, până la urmă putem să constatăm că mai degrabă lucrurile sunt negative pentru actuala perioadă de programare”, a spus Orban.
Românii nu mai vor fonduri europene
Ministrul român a adăugat că lucrul cel mai neplăcut care s-a întâmplat până acum este reacţia beneficiarilor fondurilor europene care sunt hotărâţi în cea mai mare parte să nu mai utilizeze aceste resurse. Motivul? Când nu sunt suspiciuni de corupție, este vorba despre un exerciţiu atât de complicat şi de dificil încât nu merită efortul. “Este o chestiune care trebuie să ne dea foarte serios de gândit, nu numai la nivelul decidenților politici, dar la nivelul fiecărei persoane care activează în acest proces. Este o nevoie majoră de o schimbare”, i-a spus ministrul român corespondentului Sursa zilei.
Orban a mai spus că, deşi pe hârtie există până acum o coordonare în folosirea banilor europeni, în realitate aceasta nu a existat deloc.
Orban, pentru Sursa Zilei: Trebuie să fim mai atenţi cu banii europeni
“Practic, momentul lansării coordonării pe acest proces a fost cel al creării Ministerului Afacerilor Europene, în septembrie 2011. Acest lucru a condus la foarte multe probleme. S-a ajuns în situația în care nu numai diferitele autorități de management au avut o abordare complet separată şi necoordonată faţă de celelalte, dar s-a ajuns inclusiv în situaţia în care organisme intermediare s-au transformat în stat în stat. Pur şi simplu nu erau nici măcar în coordonarea reală a autorităților de management de pe programele respective. Astfel s-a ajuns la aberații ca pentru aceleaşi operațiuni existau proceduri complet diferite, care contrastau extraordinar. Licitațiile pentru beneficiarii privați – nenumărate proceduri complet diferite. Erau unii care considerau că aceste proceduri trebuie să fie cât mai relaxate, cât mai lejere și alții, dimpotrivă, au împins birocrația la niște culmi greu de imaginat – comparat cu Kafka, în special pentru beneficiarii din zona IMM-urilor”, spune oficialul român.
Sectorul privat,implicat în administrarea banilor europeni
Orban a spus că nu mai putem continua cu acest fel de coordonare: “Nu ştiu până la urmă care va fi decizia,eu favorizez existența unui număr limitat de autorităţi de management în coordonarea directă a unui singur minister şi cu aplicarea politicilor sectoriale prin existența unor organisme intermediare la nivelul diferitelor ministere. Pentru că este logic ca politicile sectoriale să fie implementate la nivel de ministerede linie. Pe de altă parte, e nevoie să existe o autoritate, un minister care să supravegheze acest proces, care să ia, atunci când constată probleme, fără niciun fel de ezitare deciziile care sunt necesare. Sper că acest model va putea să fie implementat, chiar dacă există rezistență nu numai în România”.
Ministrul Orban a vorbit apoi despre implicarea sectorului privat în administrarea fondurilor europene, astfel încât în zone unde nu s-a performat să avem organisme de implementare private.
Nici la capitolul orientarea spre rezultate nu stăm mai bine. “Multe dintre proiectele finanţate nu au efect benefic vizibil pentru comunităţile locale sau pentru România.
Care este poziţia Comisiei Europene
Prezent la conferinţa de astăzi, Normunds Popens, directorul general adjunct al Direcţiei Generale pentru Politica Regională şi Urbană a explicat că, în viitor, banii europeni nu vor mai veni decât dacă proiectele propuse sunt în acord cu priorităţile stabilite la nivelul UE şi dacă vor genera o dezvoltare durabilă.
“Nu vom mai da bani pentru dezvoltarea infrastructurii pur şi simplu pentru că avem experienţa altor state care au construit autostrăzi superbe acolo unde nu era nevoie de ele”, a explicat oficialul. “Strategiile frumoase, dar nelegate de eficienţa investiţiei nu au şanse să primească finanţare europeană” a subliniat el, adăugând că România trebuie să-şi stabilească provocările şi priorităţile şi apoi trebuie văzut dacă acestea merită să fie susţinute cu bani europeni.
Lucru cam greu de făcut dacă ţinem cont că în sectorul transporturi până la această oră nu există niciun masterplan, iar la capitolul energie nu ştim către ce ne îndreptăm şi cum am putea folosi mai eficient resursele naturale. România a eşuat până acum în politica de coeziune. Ţara noastră are un buget pe deficit, o rată de ocupare scăzută, disparităţi regionale mari la nivel economic, instituţii slabe şi necompetitive.
În opinia reprezentanţilor CE, cele mai mari provocări cărora România ar urma să le facă faţă până în 2020, țin de rata mică de ocupare pe piaţa muncii faţă de media europeană, mai ales a tinerilor, de lipsa infrastructurii rutiere şi feroviare, de competitivitatea economică scăzută, de utilizarea necorespunzătoare a resursei umane şi de capacitatea administrativă, la rîndul ei foarte scăzută.
Soluţii, pe lângă diagnostic
Zoltan Kazatsay, directorul general adjunct al Direcţiei Generale pentru Ocuparea forţei de muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune, a explicat că pe lângă rata mică de ocupare, în România, foarte mulţi lucrători activează în agricultura de subzistenţă. Deficienţele la nivelul pregătirii sunt majore – foarte mulţi părăsesc devreme şcoala, 2 din 4 elevi nu se descurcă la testele PISA, stagnăm sau suntem foarte jos şi la capitolul învăţare pe tot parcursul vieţii. Aşa se face că, în România, 40% din populaţie se află în zona de risc de sărăcie. Comisia propune integrarea tinerilor pe piaţa muncii prin programe individuale de pregătire, îmbunătăţirea legislaţiei de acces pe piaţa muncii şi reformarea instituţiilor care gestionează acest sector.
Răzvan Cotovelea, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene, a făcut apel la toţi factorii responsabili în elaborarea viitorului buget de stat să ţină cont de condiţionalităţile impuse de UE astfel încât banii europeni să vină în complementaritatea fondurilor alocate la nivel naţional: “Nu ne mai putem duce cu două bugete. Unul naţional prin care susţinem anumite proiecte şi direcţii de dezvoltare şi altul pentru UE, în care facem altfel. Polonia are o rată a absorbţiei foarte mare şi este acolo unde este pentru că a înţeles această lecţie”.
“Trebuie politici bune si aplicate de un guvern responsabil, altfel lucrurile nu vor merge. Gândiţi mai întâi la rezultate şi apoi elaboraţi strategia. Strategiile frumoase, dar nelegate de eficienţa investiţiei nu au şanse să primească finanţare”, a conchis Normunds Popens, la încheierea întâlnirii de astăzi.
Rămâne de văzut dacă România va găsi soluţii pentru toate aceste probleme pentru ca politica de coeziune să nu fie afectată. (Dana Şerb)