Cheltuielile făcute de România pentru educație sunt printre cele mai mici din lume, după cum se arată în cel mai recent raport al UNESCO privind educația.
Țara noastră a investit în educație, în 2023, doar 3,3% din Produsul Intern Brut (PIB), echivalentul a 8,1% din cheltuiala publică guvernamentală. Astfel, România ocupă locul 123 din 171 în clasamentul mondial în ceea ce privește alocările pentru educație din PIB și locul 156 raportat la cheltuiala publică generală.
Potrivit Declarației Incheon, adoptată în cadrul World Education Forum în anul 2015, 160 de țări, printre care și România, și-au asumat să facă demersuri pentru ca până în anul 2030 să aloce între 4% și 6% din PIB sau între 15% și 20% din cheltuiala publică pentru educație.
Conform raportului UNESCO din octombrie 2024, doar 34 de țări îndeplinesc cele 2 condiții de finanțare a educației stabilite în Declarația Incheon și 78 îndeplinesc doar una dintre ele. 58 de state nu au realizat niciunul dintre aceste obiective, printre ele numărându-se și România.
Țara noastră se află la același nivel cu Tanzania, și după state precum Zambia, Anguilla, Palau, San Marino, Paraguay, Benin și Panama.
La nivelul Uniunii Europene, doar Irlanda a mai cheltuit un procent atât de mic din PIB pentru educație – 3%.
Cele mai mari alocări din UE au fost făcute în Suedia (7,6%), Belgia (6,4%) și Franța (5,4%).
Referitor la alocarea din cheltuiala bugetară, România este printre ultimele țări din lume și la acest capitol, plasându-se în top după Trinidad Tobago, Sri Lanka, Uganda, Tonga și Pakistan.
La nivelul UE, cele mai mari cheltuieli pentru educație raportat la cheltuielile publice au fost făcute în Estonia (14,3%), Suedia (13,5%), Lituania, Letonia, Cipru și Malta (12,7%).
Iohannis: “România Educată”, o prioritate a mandatelor mele
Chiar în 2023, președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat Legile Educației. Iohannis a numit „România Educată”, proiectul aflat la baza celor două legi, drept „proiectul meu de suflet”, care a reprezentat o prioritate a mandatelor sale în calitate de președinte al țării, o prioritate devenită „realitate”.
„Legile propun o serie de reforme-cheie în învățământ, încurajând creșterea calității actului educațional, acordarea de sprijin și respect cadrelor didactice. Sunt promovate investițiile, cu prioritizarea zonelor defavorizate, se pune accent pe siguranța elevilor și pe programele menite să conducă la reducerea abandonului școlar”, spunea atunci președintele.
Adina Bucur