Aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen figurează pe primul loc al ordinii de zi a Consiliului JAI. Consiliul UE a anunţat temele de pe agenda reuniunii pe care miniştrii de interne şi ai justiţiei din statele membre UE (Consiliul JAI) o vor avea în perioada 8-9 decembrie la Bruxelles.
Potrivit agendei publicate pe site-ul Consiliului UE, miniştrii de interne se vor reuni joi, 8 decembrie, şi vor discuta despre „aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croaţia şi România, scopul fiind să adopte decizii în acest sens”.
„Miniştrii vor evalua, de asemenea, starea generală a Spaţiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Aceştia se vor concentra în special pe combaterea traficului de migranţi şi pe interoperabilitatea sistemelor informatice”, se precizează la acest prim punct de pe agendă.
Al doilea punct pe agendă se referă la politicile în domeniul migraţiei şi azilului. „Miniştrii vor face schimb de opinii cu privire la dimensiunea externă a migraţiei şi la situaţia de-a lungul principalelor rute de migraţie. De asemenea, aceştia vor fi informaţi cu privire la progresele înregistrate în ceea ce priveşte lucrările în curs referitoare la politica UE în materie de azil şi migraţie. Această discuţie urmează Consiliului extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne care a avut loc pe 25 noiembrie”, precizează Consiliul UE a cărui preşedinţie este deţinută de Cehia.
Migraţia este, de altfel, în strânsă legătură cu subiectul Schengen, pentru că principalele obiecţii ale statelor membre care încă mai au reticenţe în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen, în special Austria, se referă la gestionarea ineficientă a afluxului de imigranţi.
Miniştrii de interne din UE vor mai discuta la Consiliul JAI despre agresiunea Rusiei în Ucraina – sub aspectul unui nou val de refugiaţi şi al riscului crescut de trafic cu fiinţe umane şi cu arme -, despre abuzul sexual al copiilor în mediul online şi despre „rezilienţa infrastructurii critice”.
Ce state au încă obiecții față de aderarea României la Schengen
„Olanda a avut două condiţii, una dintre condiţii a fost un raport MCV pozitiv, iar raportul de pe 22 noiembrie a fost pozitiv. O a doua condiţie a fost o a doua misiune de evaluare la nivel de experţi în România ca să verifice aquis-ul Schengen. Am avut o primă vizită de evaluare în perioada 9-11 octombrie, la care experţii olandezi nu au participat. Acel raport a fost foarte cuprinzător şi concluziile au fost pozitive. Cu toate acestea, fiindcă a existat această preocupare, să spun, a Olandei, am organizat încă o misiune de evaluare care s-a desfăşurat pe 17 noiembrie. O misiune care s-a uitat la protecţia datelor, la aspecte ce ţin de natura penală şi la modalităţile în care ştim să emitem vize Schengen. Această ultimă componentă s-a desfăşurat la Consulatul României la Istanbul, iar primele două componente au fost examinate la Bucureşti. Raportul acestei a doua misiuni de experţi a fost pozitiv, foarte bun”, a explicat ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu la Digi24.
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a declarat, cu două săptămâni în urmă, că Viena se va opune extinderii spaţiului Schengen prin includerea Croaţiei, României şi Bulgariei din cauza presiunii migratorii. Creşterea numărului de solicitanţi de azil în Austria arată că Spaţiul Schengen nu funcţionează, a arătat ministrul austriac de interne.
Ulterior, cancelarul austriac Karl Nehammer, aflat în vizită la Zagreb, a nuanţat aceste declaraţii şi a spus că Austria nu are o problemă cu Croaţia, ci cu România şi Bulgaria. „Austria se confruntă cu o provocare majoră. Facem faţă presiunii uriaşe a migraţiei ilegale, iar noi nu păzim frontiera externă a UE”, a explicat cancelarul austriac.
„Vom susţine aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, dar vom fi critici faţă de eforturile Bulgariei şi României”, a spus mai spus Karl Nehammer, citat de agenţia de presă croată Hina.
„Croaţia şi-a îndeplinit toate obligaţiile, pentru că putem vedea de unde vin migranţii ilegali”, în timp ce România şi Bulgaria au probleme în a-şi proteja frontierele, a subliniat Nehammer.
Ulterior, vicecancelarul austriac, care face, însă, parte dintr-un alt partid decât cel al cancelarul Nehammer, a declarat, potrivit cotidianului „Kurier”, că nu este de acord cu evaluarea colegilor conservatori din OeVP, iar „Austria susţine în continuare oficial aderarea României şi Bulgariei” la spaţiul de liberă circulaţie.
Pentru extinderea Schengen este nevoie de un vot în unanimitate din partea statelor membre Schengen.
Raluca Dan