Site-ul politico.eu lansează o teorie greșită și tendențioasă la adresa României despre care susține că a pune pe agenda UE, la preluarea președinție, 1 ianuarie 2019, o temă privind protecția drepturilor persoanelor care aparțin minorităților naționale. Potrivit site-ului de știri politice, citat de g4media.ro, „alegerea temei este surprinzătoare, pe fondul recrudescenței mișcărilor autonomiste care au provocat crize majore în UE”.
Informația apărută pe site-ul Politico privind tematicile de interes ale Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene este eronată, explică Ministerul Afacerilor Externe. Documentul publicat nu reprezintă un text asumat de autoritățile publice, ci reprezintă o versiune de document în care erau integrate toate propunerile primite prin intermediul consultărilor interinstituționale și publice, inclusiv online.
După cum se știe, România a realizat un amplu proces de consultări privind stabilirea priorităților viitoarei Preşedinţii la Consiliul Uniunii Europene, la care au participat toate autoritățile publice centrale, Parlamentul României, Administrația Prezidențială, reprezentanții români din Parlamentul European, Comitetul European al Regiunilor sau Comitetul Economic și Social European. Mai mult decât atât, România a organizat și un Forum de consultări publice, comunicare și dezbateri (Forumul „EU-RO 2019”), la care au participat sute de structuri asociative, sindicale, patronale și din mediul academic. Tematicile de interes au fost prezentate și discutate de mai multe ori în cadrul Consiliului Interministerial pentru pregătirea şi exercitarea Președinției României la Consiliul UE, împreună cu ministerele prezente, reprezentanții Parlamentului și ai Administrației Prezidențiale. Documentul rezultat din cadrul consultărilor a fost prezentat în comisiile de resort din Parlamentul României (Comisiile de afaceri europene din Camera Deputaților și Senat și Comisia specială specială comună a Camerei Deputaților şi Senatului pentru coordonarea activităților parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului UE din primul semestru al anului 2019) și a fost susținut în unanimitate de către toți reprezentanții partidelor politice.
„De asemenea, prim-ministrul României a prezentat tematicile de interes în plenul Parlamentului României, fără a face referire la subiectele sugerate în articole. Documentul privind tematicile de interes ale Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene nu este încă public, întrucât urmează a fi aprobat în prealabil de Guvernul României și discutat cu reprezentanții Secretariatului General al Consiliului. Structura documentului este însă publică, este vizibilă pe site-ul de pregătire a Președinției (http://www.romania2019.eu/tematici-de-interes/), unde se poate observa că aceasta nu corespunde documentului publicat”, explică MAE.
Materialul apărut pe politico.eu este în mod evident scris neprofesionist și nedocumentat, mai ales că nu au fpst cerute lămuriri de la MAE sau de la Guvernul României.
Chiar din introducere, știrea se bazează pe o intoxicare, pentru că sunt confundate în mod intenționat politicile de protecție a minorităților naționale cu încurajarea separatismului teritorial și al extremismului. România, ca stat care respectă standarde foarte înalte de protecție a drepturilor minorităților, are interesul ca astfel de standarde să fie impuse și la nivel european, pentru protejarea identității românilor din state UE sau care vor să adere sau să se asocieze la UE (Ungaria, Ucraina, Grecia, Serbia). Este valabil și pentru protejarea drepturilor identitare ale diasporei recente (Italia, Spania, Germania etc.). Mișcările separatiste se bazează pe un discurs al urii, al separării din motive economice sau de excludere identitară, nu pe argumente pozitive, ce țin de protecția drepturilor omului. Deci termeni ca „surprinzătoare” sau „controversată” sunt folosiți în mod gratuit.
Rețeaua Politico, cu baza în SUA, are în general o agendă ultraliberală, de stânga, antiTrump, globalistă. În Europa, această agendă se declină printr-un sprijin pentru elitele PPE de la Bruxelles, iar în România proUSR și antiguvern.
Emanuel Stan