Prețurile petrolului pe piețele internaționale au scăzut marți cu aproximativ 2%, ca reacție la acordul încheiat între Iran și statele membre ale Consiliului de Securitate al ONU + Germania.
Potrivit înțelegerii, Iranul acceptă să-și limiteze activitățile nucleare, în schimbul ridicării sancțiunilor economice. Lipsa limitărilor asupra exporturilor de petrol va duce la o supra-ofertă pe piața mondială și, în mod logic, piețele aștaptă o ieftinire a barilului.
Imediat după publicarea informației despre acord, prețul barilului Brent pe piețele internaționale a scăzut cu aproximativ 2%, la 56,7 dolari pe baril, iar indicele US crude a scăzut la 51,1 dolari pe baril.
Iranul și-ar putea crește exporturile de petrol cu până la 60% într-un an, potrivit unui sondaj făcut de Reuters în rândul analiștilor.
Implementarea deplină a acordului, cu ridicarea implicită a embargoului, ține de obligația Iranului de a răspunde până pe 15 decembrie la o serie de întrebări referitoare la capacitățile militare și de acțiunea experților de a verifica pe teren aceste răspunsuri. Ulterior, Iranul va putea să crească exporturile de petrol, produse rafinate, produse chimice și gaze naturale, să reintre în sistemul financiar global și să obțină accesul la active blocate, în valoare de 150 de miliarde de euro.
Iranul este pe locul doi mondial, după Rusia, din punctul de vedere al rezervelor de gaze naturale, și pe locul patru în clasamentul rezervelor de țiței.
În 2015, Iranul a produs în medie 2,8 milioane de barili pe zi. Potrivit Bloomberg, Iranul poate crește exporturile imediat după ridicarea embargoului cu 500.000 de barili pe zi, și cu încă pe atât după șase luni. De asemenea, Iranul are stocată o cantitate de 30 de milioane de barili, gata să plece spre piețele internaționale.
Potrivit companiei BP, Iranul are rezerve estimate de 157 de miliarde de dolari, de ajuns pentru a susține consumul actual din China pentru 40 de ani.
Orice creștere de producție va pune presiune și mai mare pe prețuri, în condițiile în care acum se produc zilnic cu 2,5 mil. de barili mai mult decât cererea de piață.
Prețul petrolului a avut o scădere drastică din iunie 2014 (115$) în ianuarie 2015 (45$), iar Agenția Internațională de Energie a transmis săptămâna trecută că este loc pentru scăderi suplimentare din cauza supraofertei.
Acordul a fost încheiat la Viena între Iran, pe de o parte, și SUA, Franța, Marea Britanie, Rusia, China și Germania, pe de altă parte. Negocierile au durat doi ani, cu întreruperi și crize aparent iremediabile.
Președintele SUA Barack Obama a afirmat că acordul blochează ”orice cale către arma atomică” pentru Iran.
O analiză recentă publicată de site-ul oficial al NATO arată că sancțiunile aplicate Federației Ruse, după criza de securitate din Ucraina, nu au avut un efect major direct asupra economiei, ci doar unul adiacent la principala problem a economiei rusești: scăderea prețurilor petrolului.
În luna mai, economia Rusiei a înregistrat o scădere anuală de 4,9%. Astfel, scăderea suplimentară a prețului petrolului va avea efecte strategice asupra relației NATO-Federația Rusă.
Pe actuala structură economică, Rusia este în echilibru bugetar la o cotație internațională de 105$ pe baril, potrivit unui studiu publicat de BBC, care ia în calcul toți marii exportatori de hidrocarburi.
Israelul și-a exprimat dezacordul la adresa compromisului comunității internaționale față de Iran, pe care l-a catalogat drept o ”predare istorică”. Statul evreu a transmis că va face tot ce este posibil să blocheze acest acord, cea mai la îndemână metodă fiind folosirea metodelor de lobby din Congresul SUA pentru a bloca ratificarea.
Acordul are o relevanță strategică în echilibrul fragil al Orientului Mijlociu. Iranul, centru al Islamismului șiit, este un inamic tradițional al Israelului, dar și al puterilor sunnite care sprijină politica SUA – Arabia Saudită, EAU, Egipt, Qatar. SUA au nevoie însă de Iran pentru a avea o contrapondere la forța crescândă a organizației teroriste Statul Islamic.
V.B.