Sursa Zilei demonstrează că magistrații Curții de Apel Oradea nu au ținut cont de anumite probe care dovedesc faptul că armatorul Mustafa Tartoussi, proprietarul navei Iman T, pe care s-a îmbarcat Omar Hayssam, și frații acestuia, Mukhles și Mahmoud Omar, știau de situația sirianului condamnat pentru terorism, astfel că cei trei au fost achitați în mod greșit.
Mai întâi de toate, trebuie explicat cum poate urca și naviga la bordul unei nave un pasager clandestin, îmbarcându-se în Portul Constanța. Procedura este descrisă într-un raport de specialitate, din iulie 2006, al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Constanţa. Astfel, potrivit documentului, urcarea la bordul unei nave comerciale acostate în porturile Constanţa, Constanţa Sud Agigea şi Midia poate fi efectuată de orice persoană cât de cât familiarizată cu traficul portuar fără a fi nevoie de activităţi prealabile sau metode de disimulare pentru că:
• intrarea în port este accesibilă oricărei persoane fără a fi necesară justificarea acesteia;
• urcarea la bordul oricărei nave comerciale se poate face cu uşurinţă cu acceptul comandantului acesteia, când există o înţelegere anterioară şi complicitatea acestuia;
• navele comerciale dispun de numeroase locuri unde pot fi ascunse persoane, fără a putea fi descoperite la controlul autorităţilor portuare;
• deşi în responsabilitatea fiecărui membru de echipaj este stabilită activitatea de verificare a spaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea şi locuiesc, acestea se rezumă la prevenirea prezenţei şi descoperirea călătorilor clandestini, nu şi a celor introduşi cu bună ştiinţă pe navă;
• porţile de acces în port nu sunt dotate cu camere de luat vederi;
• accesul în danele portuare este limitat doar cu o barieră la intrare acesta fiind singurul mod în care se asigură securitatea danelor, în acest caz un important rol îl joacă factorul uman, angajatul firmei de securitate care poate să îşi facă sau nu datoria;
• securitatea incintei portuare ( inclusiv accesul la navă dinspre uscat) este asigurată de societăţi comerciale private, angajate de către operatorii portuari, prestaţia acestora în multe cazuri fiind precară.
Traseul urmat de Omar Hayssam din București până în județul Constanța a fost stabilit de procurorii DIICOT pe baza apelurilor şi mesajelor SMS efectuate de pe numărul de telefon al sirianului, prin vizualizarea poziţiei geografice a releelor de telefonie mobilă accesate la iniţierea de apeluri şi mesaje. În zilele de 26, 27 și 28 iunie 2006, Hayssam a ținut legătura telefonică, de pe numărul identificat, cu frații săi, Mukhles şi Mahmoud, precum și cu Mustafa Tartoussi, localizat în Constanța, mai ales în zona portului.
Înainte de ziua de 28 iunie 2006, Mahmoud Omar sau Mukhles Omar, împreună cu Hayssam, au făcut deplasări la Constanţa, unde au plănuit și programat plecarea din ţară cu nava Iman T.
Traseul rutier pe ruta București-Constanța
Pe 28 iunie 2006, Mahmoud Omar a plecat spre Constanța, la volanul unui BMW cu numărul B-79-XOX, înmatriculat pe firma City Center, fiind surprins de camerele radar ale Poliţiei Rutiere pe raza localităţii Coşereni (judeţul Ialomiţa) în jurul orei 12.
A doua zi, Mukhles Omar a plecat și el spre Constanța, la volanul unui Renault Laguna, cu numărul B-52-NRE, înmatriculat pe firma Rio Bucovina SRL, a familiei Omar. Trebuie spus că mașina fusese înmatriculată cu trei zile înainte, pentru că autoritățile cunoșteau celelalte autoturisme ale sirienilor. Mașina Renault a fost surprinsă de aparatele radar ale Poliţiei Rutiere pe 29 iunie 2006, la ora 16,19, circulând pe raza localităţii Coşereni, pe sensul de mers către Constanţa.
În aceeași zi, Hayssam și Mahmoud pleacă spre Constanța, la bordul mașinii BMW. În interiorul acesteia, criminaliștii au identificat urme ale profilului genetic al lui Hayssam. Cei doi s-au întâlnit la Urziceni cu Mukhles, care a făcut cale întoarsă spre București, pentru a supraveghea locuința lui Hayssam.
Apelurile telefonice efectuate între Hayssam, Mahmoud și Tartoussi au fost surprinse pe baza semnalelor emise de antenele de telefonie mobilă din jurul danei 46, de unde a plecat nava Iman T. Și convorbirile dintre Mahmoud, aflat în port, și Mukhles, aflat în București, au fost surprinse pe baza semnalelor emise de aceleași antene, în noaptea de 29 spre 30 iunie 2006.
Mustafa Tartoussi l-a urcat pe Hayssam la bordul Iman T, cu știința căpitanului de vas, vărul său, Youssef Tartoussi, și, mai mult, a reușit să-l ferească de polițiștii de frontieră, care au controlat nava în intervalul orar 2-3.
La ora 4.40, nava Iman T a părăsit Portul Constanța.
Traseul maritim pe ruta Constanța-Tartous (Siria)
După părăsirea teritoriului României, conform graficului şi a jurnalului de bord traseul navei IMAN T a fost următorul :
-30.06 (ora 04:40) – nava a părăsit portul Constanța;
-01.07 – nava se află în proximitatea zonei de coastă a Turciei;
-05.07 – nava ajunge în Portul Alexandria (Egipt);
-16.07 – nava pleacă din Portul Alexandria (Egipt) căre Tartous (Siria);
-18.07 – nava ajunge în Portul Tartous (Siria).
Prezenţa lui Omar Hayssam pe nava Iman T este confirmată tehnic prin efectuarea de apeluri în rețeaua roaming, în data de 1 iulie 2006, către numărul de telefon al concubine sale, Violeta Pârvan, printr-un releu de telefonie mobilă „Uskmru” al unei reţele turce din zona de coastă, la nord de Istanbul.
Conform Direcţiei Generale de Siguranţa Ţărmului şi Exploatare Salvare Nave – Departamentul de Servicii pentru Traficul Naval în Strâmtori Turcia, nava Iman T a ancorat în vederea intrării în strâmtoarea Bosfor la data de 1 iulie 2006, la ora 1,38 şi a început traversarea la ora 17,49. Nava a ajuns în Portul Alexandria, la 5 iulie 2006.
În tot acest timp, Mustafa Tartoussi pleca și el din România spre Egipt, via Beirut (Liban). Înainte de a părăsi România, Tartoussi s-a întâlnit, pe Aeroportul Henri Coandă, cu Mahmoud şi Mukhles Omar.
Pentru evitarea controlului autorităţilor de frontieră, în Portul Alexandria, Hayssam a fost preluat de persoane de încredere ale lui Tartoussi, aflat și el acolo, împreună cu alt frate al fugarului, Samir Omar. Pentru că acesta seamănă izbitor cu Hayssam, fugarul a preluat identitatea acestuia.
Între timp, Violeta Pârvan pleca și ea din România, pentru a se întâlni cu Hayssam în Alexandria. Aici cei doi s-au cazat la un hotel până pe 15 iulie.
Pe 16 iulie, nava Iman T părăsea Portul Alexandria având la bord un nou pasager – Samir Omar. Firește, acesta era de fapt Hayssam Omar. Shikh Ibrahim, mecanicul şef de pe nava Iman T, şi marinarii Hariton Efimov şi Constantin-Liviu Blagău, au confirmat prezența lui Hayssam la bord începând cu data de 16 iulie 2006, pe traseul Alexandria – Tartous, recunoscându-l şi din planşa fotografică prezentată de procurori în timpul anchetei. Pe 18 iulie 2006, Iman T acosta în Portul Tartous.
Redăm mai jos declarația dată de Youssef Abd Al-Razzaq Tartoussi, vărul lui Moustafa Tartoussi, pe 14 aprilie 2007, în fața autorităților libaneze, în baza comisiei rogatorii transmise de procurorii români. Menționăm că Youssef Tartoussi nu s-a mai întors în România, după acostarea navei Iman T, pe 18 iulie 2006, în Portul Tartous.
Aici puteți citi traducerea oficială a declarației lui Youssef Tartoussi
Intrebare: Ai menționat înainte că nu ai știut nimic despre fuga lui Hayssam Omar de pe teritoriul României, apoi ai revenit și ai declarat că ai aflat de acest subiect la sfârșitul anului 2006, după ce ai fost reținut pe vasul Iman T, de către autoritățile române și anchetat împreună cu ceilalți membri ai echipajului, apoi în biroul agentului maritim din Egipt. De ce ai negat că ai aflat despre acest subiect de la început și care sunt lucrurile pe care le ascunzi? A făcut cineva presiune asupra ta să întreprinzi ceva în această operațiune?
Răspuns: V-am amintit că eu nu știu dacă fuga lui Hayssam Omar a avut loc cu vasul Iman T și că nu îmi era cunoscut subiectul și am vrut să spun că eu nu știu cum a fugit din România, dar am aflat de problema fugii în perioada când m-am aflat în Egipt.
Reținutul Youssef Tartoussi a revenit și a declarat că dorește să spună adevărul și să dea toate informațiile pe care le deține despre fuga și facilitarea plecării lui Hayssam Omar de pe teritoriul României. Biroul nostru a extras prima parte a declarației care a fost adăugată noii declarații după cum urmează:
Declarația reținutului Yuossef Tartoussi
Mă numesc Youssef Abd Al-Razzaq Tartoussi, acesta este numele meu complet, iar adresa mea a fost specificată în pagina douăzeci și doi din acest proces verbal.
Doresc să spun adevărul în legătură cu toate informațiile pe care le dețin în legătură cu fuga lui Hayssam Omar și cu persoanele care l-au ajutat sau au facilitat fuga și modalitatea prin care a avut loc, iar aceasta fără presiuni sau amenințări asupra mea.
Vă informez că în luna iunie a anului 2006, în timp ce lucram pe vasul Iman T, în funcția de căpitan, și mă aflam în incinta portului Constanța, am fost informat de agentul naval Mustafa Tartoussi că va trimite o persoană necunoscută la bordul vasului Iman T și a prezentat direct subiectul, înștiințându-mă că această persoană are probleme cu autoritățile române, fără a aminti numele persoanei, felul problemelor, sau cetățenia acestei persoane. Nu a mai adăugat nimic și a revenit după câteva zile, când s-a terminat încărcarea vasului și a întocmit actele de călătorie. Mustafa Tartoussi m-a înștiințat din nou că va trimite acea persoană la bordul vasului, fără ca eu să am vreo legătură cu această persoană sau să știu ceva, cu excepția faptului că va sta în camera inginerului șef, numitul Ibrahim Șeikh, și că acesta din urmă este responsabil de toate solicitările acestei persoane. Am respins de la început acest lucru știind că autoritățile române vor fi informate despre această problemă. L-am înștiințat, în calitate de agent naval responsabil de acest vas, de prezența ilegală la bordul vasului a unei persoane. I-am mai spus că, după parcurgerea distanței limită, în ziua următoare plecării și după finalizarea controlului asupra navei de către autoritățile portuare, trebuie să înștiințeze autoritățile române. Nu știam dacă această persoană s-a îmbarcat sau nu pe vas. În dimineața zilei următoare și după parcurgerea distanței limită, Ibrahim Șeikh, inginerul șef, a venit la mine și m-a înștiințat că persoana despre care vorbisem se află într-una dintre cabine.
Inginerul este singurul răspunzător pentru această situație și nimeni altcineva nu mai știa. Când am ajuns în afara apelor teritoriale românești l-am contactat telefonic pe Mustafa Tartoussi și l-am intrebat dacă autoritățile românești fuseseră informate sau nu. Acesta mi-a zis că totul e în regulă. L-am mai întrebat dacă trebuie să-l înregistrez în vreun fel când vom intra în apele teritoriale egiptene căci puteam face asta. Mi-am continuat drumul fără să-l văd și fără ca această persoană să iasă din cameră. După ce am intrat în apele teritoriale egiptene și după ce am intrat în dana portului din Alexandria l-am sunat din nou pe Mustafa Tartoussi, care ajunsese cu avionul în Egipt, și l-am întrebat despre identitatea persoanei aflate la bordul navei, deoarece aceasta nu avea carte de identitate ca să poată fi înregistrat de autoritățile egiptene. În continuare mi s-a cerut să aștept de câteva ori, în ciuda faptului că l-am contactat de multe ori și de fiecare dată mi-a cerut să aștept. În cele din urmă mi-a solicitat să înregistrez persoana sub numele de Samir Al-Omar sau Omar. De menționat că eu l-am înștiințat pe agentul acreditat al Horus Shipping despre toate detaliile pe care mi le dăduse Mustafa Tartoussi. După puțin timp agentul Hany Zeidan m-a contactat și mi-a cerut să nu-l înregistrez cu nici un nume și să las situația așa cum era și să consider că acest individ nu se aflase niciodată la bordul vasului. Am intrat în dana portului și, după finalizarea formalităților legale și ancorarea la chei, s-a început operațiunea de descărcare în prezența lui Youssef Tartoussi , Hany Zeidan și a unei persoane pe care n-o cunoșteam, despre care am aflat ulterior că se numește Samir Al-Omar și că are cetățenie rusă. Au urcat la bordul navei și s-au îndreptat către cabina lui Samir Șeikh și am intrat și eu în aceeași cabină unde am văzut persoana menționată și am aflat că se numește Hayssam Al-Omar, de aproximativ 50 de ani, și apoi am făcut cunoștință. Apoi numitul Hayssam Al-Omar a ieșit cu cartea de identitate a lui Samir Omar și a intrat în dana portului Alexandria. Samir a rămas în cameră până a ieșit Hayssam, apoi s-a întors Hany Zeidan și l-a insoțit pe Samir din nou de la vapor, au plecat din port, iar eu m-am liniștit, considerând că acest subiect este încheiat și că eu nu am nici o legătură și nici o responsabilitate pentru fugă după arestarea vasului. Am început să returnez încărcătura de ceapă în Rusia. Apoi a început războiul din iulie 2006, când israelienii au atacat Libanul. L-am sunat pe Mustafa și l-am rugat să mă transfere, pentru că vreau să mă întorc în Liban. Vasul a rămas în dana din Alexandria, pentru a aștepta încărcătura. Când m-a anunțat că aeroportul și porturile din Liban sunt închise din cauza asediului, că sunt tensiuni în aeroportul din Siria și că se refuză sosirea în Egipt a înlocuitorului meu, căpitanul Younis Ahmed Sabra, mi-a cerut să plec în Siria și să rămân în Tartous, pentru a mă întâlni cu căpitanul acolo, acesta fiind cetățean sirian. Eu nu am fost de acord cu aceasta, mai ales cu plecarea spre Siria și apoi spre Rusia. Această operațiune era o pierdere de timp și nu puteam să îmi asum responsabilitatea pierderii vasului, din cauza întoarcerii mele în Liban. M-a asigurat că va goli vasul de încărcătură. Am dormit în seara aceea în clădirea Tartous, mai ales că vaporul trebuia curățat, și trebuia să plece repede, și pentru reducerea cheltuielilor pentru combustibil. I-am spus toate aceste lucruri. Vasul era pregătit de plecare, după ce s-au luat toate măsurile legale și de control. Agentul maritim Muhammad Telwani, cetățean egiptean, a urcat la bord, însoțit de Hayssam Omar și mi-a dat restul de bani, precum și salariile echipajului. A rezolvat cu actele oficiale ale lui Hayssam, care s-a urcat la bordul vasului în văzul tuturor, și am plecat spre Tartous.
Când am părăsit dana din Tartous, i-am cerut lui Hayssam Omar actele, pașaportul sau un act care să îi certifice identitatea. A refuzat și m-a înștiințat că există o barcă cu motor, care îl va transporta, deoarece el nu s-a aflat la bordul vasului. Vasul se afla în zona de așteptare. Barca cu motor ne-a transportat pe mine și pe Hayssam Omar până pe uscat și am ieșit din dană, fiecare în altă direcție. Eu m-am dus acasă la verișoara mea, în Tartous. Familia și copiii mei erau acolo. Plecaseră din Liban, din cauza conflictului, și stăteau la ea. Am dormit o noapte la verișoara mea. M-am întors în dana Tartous și i-am predat vasul Iman T noului căpitan, Younis Ahmed Sabra. M-am întors în Liban, așa cum făcuseră și niște rude ale mele, și am rupt legătura cu Mustafa Tartoussi, din cauză că mă implicase în fuga lui Hayssam Omar. Am rămas șomer pentru cîteva luni și căutam de lucru când m-a anunțat agentul maritim, numitul Ismail Fathallah, cetățean egiptean, că vasul Al-Mahamat Bibu, care se află în Mersin, în Turcia, are nevoie de căpitan și mi-a trimis un fax. Eu am înaintat faxul ambasadei Turciei din Liban și am solicitat viză în aceeași zi. După ce m-am pregătit de plecare, a venit o rudă de a mea, Abdel Hakim Tartoussi, care m-a anunțat că l-a sunat Mustafa Tartoussi și că acesta ne-a spus să plecăm în Egipt și să lucrăm pe vasul Luminița T. M-am hotărât și am plecat în Egipt, ca să încep lucrul pe vasul mai sus menționat, după care rezolvarea problemei a rămas în responsabilitatea căpitanului. Mustafa Tartoussi mi-a cerut să rămân în Egipt și să lucrez pe uscat, așa că mi-am continuat lucrul normal, până în prezent. Asta este tot ce s-a întâmplat. Nu am fost martor la fuga lui Hayssam Omar și nici nu știu unde se află, nu am nici o informație despre el. Tot ceea ce am menționat este adevărat în întregime.
Întrebare: Ai primit vreo sumă de bani sau vreun cadou pentru înlesnirea fugii lui Hayssam Omar din România sau vreo recompensă materială sau de alt fel pentru aceasta? Cu cine ai convenit asupra prețului în această operațiune?
Răspuns: Nu am convenit și nu am vorbit cu nimeni , nici pentru înlesnirea, nici pentru reușita fugii lui Hayssam Omar din România. La cinci ore după sosirea noastră în portul Alexandria și plecarea lui Hayssam Omar de pe vas, împreună cu agentul Hany Zeidan, eu mergeam cu inginerul pricipal Ibrahim Sheikh în port. Acesta m-a anunțat că Hayssam Omar mi-a lăsat suma de opt sute de euro. I-am luat de la el și asta e tot ce am primit în decursul acestei operațiuni. Nu consider că această sumă reprezintă un preț normal pentru o fugă.
Întrebare: Ai participat la fuga altor persoane?
Răspuns: În nici un caz. Cei care i-au înlesnit plecarea sunt Mustafa Muhammad Tartoussi, fiul lui Nazek, în vârstă de aproximativ cincizeci de ani, cetățean sirian, inginerul Ibrahim Abdel Latif Sheikh, cetățean sirian, precum și agentul Hany Zeidan, cetățean egiptean, și Muhammad Mustafa Telwani, cetățean egiptean, care lucrează la Horus Shipping. Nu știu cine este persoana care l-a preluat pe Hayssam Omar cu barca cu motor.
Nu știu cum a ajuns Hayssam Omar la bordul vasului și nu știu cine l-a ajutat în România. Sunt pregătit pentru ceea ce prevede legea. Aceasta este declarația mea.
Andi Topală