A fost publicat protocolul de colaborare între SRI și Parchetul General. Ce conține acesta / DOCUMENT

Serviciul Român de Informații a publicat, vineri, protocolul încheiat cu Parchetul General. 

Protocolul încheiat pe 4 februarie 2009, este semnat de Laura Codruța Kovesi, în calitate de procuror general, pe de o parte, și de George Cristian Maior, director SRI, pe de altă parte, dar și de adjuncții celor doi de la acea dată – Tiberiu Nițu și Florian Coldea. 

Potrivit documentului postat, vineri, pe pagina de Internet a SRI, la baza protocolului sunt invocate o serie întreagă de acte normative: de la Constituția României, Codul de procedură penală și Legea privind siguranța națională a României până la o serie întreagă de ordonanțe de urgență și hotărâri ale CSAT. Așa cum este prevăzut chiar în deschiderea protocolului, acesta a fost valabil pentru toate unitățile de Parchet – DNA, DIICOT, Secțiile Parchetului General și Parchetelor subordonate. 

În ce cazuri cooperau Parchetul și SRI și cât de mult au fost implicați ofițerii SRI în activitatea de urmărire penală

La articolul 2 al protocolului se precizează: „părțile cooperează, potrivit competențelor și atribuțiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informațiilor din domeniul prevenirii și combaterii infracțiunilor împotriva securității naționale, a actelor de terorism, infracțiunilor ce au corespondent în amenințările la adresa securității naționale și a altor infracțiuni grave, potrivit legii.„. Cu alte cuvinte, ofițerii SRI puteau coopera cu Parchetul în orice fel de cazuri, atât vreme cât acele „alte infracțiuni grave” prevăzute în acest articol nu sunt clar definite. 

De asemenea, potrivit art. 14 al aceluiași document, SRI acorda „sprijin, prin compartimentele specializate, pentru completarea informațiilor în cauzele complexe dintre cele prevăzute de art.2, aflate pe rolul Parchetului, scop în care desfașoară activități de investigații și supraveghere operativă.” La alineatul 2 al aceluiași articol se prevedea că SRI „acordă sprijin tehnic, prin compartimentele specializate pentru activități necesare punerii în aplicare a prevederilor art. 91 1-91 5 și art.98 Cod Procedură Penală, care implică utilizarea mijloacelor tehnice specifice.„. 

La articolul 16 se arată că SRI „efectuează, prin lucrători operativi anume desemnați, activitățile prevăzute în art.224, alin.2 din Codul de Procedură Penală, în cazurile prevăzute la art.2.”

Alte responsabilități ale SRI, potrivit protocolului:

• Efectuează, în condițiile legii, la cererea Parchetului, activități specifice în vederea obținerii datelor și informațiilor privind pregătirea sau savârșirea unor infracțiuni prevăzute la art.2. 
• Pune la dispoziția Parchetului date, informații și documente, cu respectarea prevederilor legale referitoare la accesul la informații clasificate, care pot sprijini documentarea cauzelor aflate în lucru. Aceste informații trebuie să cuprindă suficiente elemente de identificare pentru adoptarea unor măsuri specifice și pentru a putea fi valorificate în cadrul urmăririi penale.
• Comunică Parchetului, la cerere sau din oficiu, informațiile obținute din derularea activităților operative de realizare a securității naționale, care prezintă relevanță și pot fi valorificate în cadrul procesului penal.
• Informatiile destinate potrivit legii structurilor centrale ale Direcției de lnvestigare a lnfractiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției Naționale Anticorupție se comunică exclusiv Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. 
• Acordă sprijin, în condițiile legii, la solicitarea scrisă a Parchetului, pentru clarificarea aspectelor referitoare la infracțiunile prevăzute în art.2, prin activități specifice, potrivit competenței, precum și prin efectuarea de expertize sau constatări tehnico- științifice;
• La solicitarea scrisă a Parchetului, acordă sprijin tehnic, în condițiile prevăzute de art.91 1 – 91 5 din Codul de Procedura Penală, în vederea constatării savârșirii infracțiunilor prevăzute în art.2, în condițiile prevăzute de art.465 din Codul de Procedura Penală, în baza unui plan comun de acțiune;
• La solicitarea scrisă a Parchetului, pune la dispoziție, în termen de 15 de zile de la data obținerii, informațiile provenite din bazele de date la care are acces în virtutea protocoalelor încheiate cu alte instituții.
• Comunică Parchetului motivele care împiedică sau produc o întârziere semnificativă în soluționarea cererii formulate de acesta. 

Deși inițial se precizează că această cooperare se realizează în baza unor solicitări scrise, la articolul 31, protocolul prevede și posibilitatea unor acțiuni doar pe baza unor acorduri „verbale” ale șefilor celor două instituții. E drept „doar în situații deosebite” și „pentru valorificarea momentelor operative”. 

Pentru valorificarea momentelor operative, în situații deosebite, schimbul de informații se poate face și cu privire la alte cauze, după obținerea aprobării verbale a șefilor celor două instituții sau a înlocuitorilor legali ai acestora, urmând ca, în termen de 24 de ore, să fie transmise, spre aprobare, la nivelul celor două instituții, documentele necesare. 

Capitolul II, art. 31 al protocolului

În Capitolul III litera g sunt definite și echipele mixte care „acționează în vederea documentării faptelor prevăzute la articolul 2”. 

Cum erau prelungite mandatele de siguranță națională

Protocolul prevede, în partea specială, capitolul I, și cum erau prelungite sau „completate” mandatele de siguranță națională: la propunerea SRI, care transmitea acest lucru, în scris, Procurorului General. Mai departe, procurorii se adresau instanței, adică Secției Penale a Curții Supreme, unde avizul judecătorului reprezenta, după cum a fost demonstrat deja în multe cazuri, doar o formalitate. Spre exemplu, pe 20 februarie anul acesta, Sursa Zilei  arăta cum fostul consilier al Laurei Kovesi, Horia Șelaru, unul dintre judecătorii preferați de DNA pentru astfel de mandate semna ca primarul decizia de supraveghere tehnică a lui Ionel Arsene. 

Iată ce prevede protocolul:

„Solicitarea, prelungirea și încetarea mandatului prevăzut de art.20-22 din Legea nr.535/2004 și eliberat în temeiul art.3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranță natioala a României se face potrivit dispozițiilor legale. În situațiile în care se impune desfășurarea și a altor activități decât cele autorizate prin mandatul anterior, Serviciul poate propune, în scris și motivat, procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, completarea mandatului potrivit nevoilor impuse de evoluția amenințărilor ce constituie temeiul legal al acestuia. 

Adresa cu propuneri de solicitare a mandatului se semnează, în baza aprobării directorului Serviciului, de către șeful U.M.0198 București (Direcția Juridică a SRI). 

Adresa cu propuneri de prelungire a mandatului se prezintă Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu cel puțin 48 de ore înainte de expirarea termenului de valabilitate a mandatului sau prelungirii anterioare.” 

Parchetul raportează SRI

Potrivit aceluiași document, procurorii nu doar că erau obligați să pună la dispoziția SRI date și informații din dosare, dar, erau obligați și să raporteze Serviciului, într-un termen de maximum 60 de zile, cum au valorificat datele și informațiile furnizate de ofițerii SRI. 

Iată cum erau reglementate în protocol „responsabilitățile Parchetului”: 

• Verifică, prin procurorii anume desemnați, propunerile formulate de Serviciu și solicită, în scris, Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție eliberarea mandatelor de autorizare a efectuării unor activități, în scopul culegerii de informații. 
• Asigură, prin procurorii specializați, valorificarea informațiilor, datelor, documentelor și materialelor, referitoare la inițierea/savârșirea de infracțiuni, transmise de către Serviciu, obținute că urmare a punerii în aplicare a mandatului, în măsura în care cunoașterea acestora este necesară pentru constituirea sau finalizarea unei cauze penale și nu afectează derularea activităților specifice pentru contracararea amenințărilor la adresa securității naționale.
• Comunică, în mod operativ, dar nu mai târziu de 60 de zile modul de valorificare a informărilor sau sesizărilor primite de la Serviciu, referitoare la infracțiunile prevăzute în art.2, cu excepția cazurilor în care, înainte de împlinirea termenului menționat, se solicită informații suplimentare în legătură cu cauza. Termenul de 60 de zile curge de la data înregistrarii informării sau sesizării la Parchet.
• Pune la dispoziția Serviciului, la cerere sau din oficiu, date și informații care prin natura lor prezintă interes operativ pentru contracararea sau prevenirea unor amenințări la adresa securității naționale.
• Pune la dispoziția Serviciului, datele și informațiile referitoare la implicarea unor cadre militare sau salariați civili ai acestuia în pregătirea sau savârșirea de infracțiuni, dacă apreciază că, prin aceasta, nu se împiedică sau îngreunează aflarea adevărului în cauza.
• Asigură protecția informațiilor clasificate rezultate din activitatea e de cooperare, sens în care, ia măsurile necesare pentru obținerea acordului scris al Serviciului, conform prevederilor legale, în vederea declasificării documentelor înainte de introduce rea în dosarul cauzei.
• Asigură, la solicitarea Serviciului, consultanță, prin specialiștii proprii, în domeniile de cooperare.
• Desemnează, prin Direcția de lnvestigare a lnfractiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorul în prezența căruia se execută intervenția contraterorista.
• În cadrul activităților de cooperare, cadrele și mijloacele tehnice ale Serviciului nu pot fi deconspirate.

SRI comunica Parchetului „transcrierea comunicărilor sau convorbirilor considerate relevante în cauză”

În continuare, protocolul detaliază cum erau realizate interceptările, supraveherea operativă și cum se făceau „investigțiile informative”. Iar, potrivit aceluiași protocol, costurile activităților SRI erau înscrise în capitolul „cheltuieli judiciare”. 

La acest capitol, se precizează că SRI asigura doar „transcrierea comunicărilor sau convorbirilor considerate relevante în cauză”. 

„Serviciul va asigura înregistrarea comunicărilor sau convorbirilor rezultate din interceptare pe suporți de date înseriați, puși la dispoziție de procuror, precum și trimiterea acestora Parchetului sau Parchetelor teritoriale. (…)În vederea sprijinirii activităților specifice desfășurate de Parchet sau Parchetele teritoriale Serviciul va asigura transcrierea comunicărilor sau convorbirilor considerate relevante în cauză. Ulterior, la solicitarea scrisă a procurorului, Serviciul poate asigura redarea altar convorbiri, selectate din traficul înregistrat. Solicitarea trebuie să conțină numărul actului de autorizare, criteriul de interceptare (număr post telefonic, serie IMEI a terminalului mobil, adresa IP, frecevența radio), data și ora efectuării convorbirii sau comunicării. În vederea desfășurării acestor activități, Parchetul sau Parchetele teritoriale vor transmite Serviciului suporții de date conținând înregistrarile mentionate la alin.(1 ).„

Pe 16 martie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că va solicita desecretizarea de către Ministerul Public – DNA a protocoalelor încheiate cu SRI.

Ulterior, directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, şi-a exprimat disponibilitatea pentru desecretizarea protocolului cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Anunţul a fost făcut pe 19 martie de preşedintele Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii SRI, Claudiu Manda. 

CITEȘTE AICI DOCUMENTUL.

Raluca Dan