Deputatul USR Cristina Iurișniți a anunțat, miercuri, că a fost adoptată în Parlament Legea violenţei cibernetice, pe care a inițiat-o în scopul recunoașterii violenţei cibernetice şi pentru a acoperi un vid legislativ în România. Ea a făcut referire și la cazul penal al vlogerului Colo, urmărit de 850 de mii de tineri, care a violat adolescente şi a instigat la violenţă asupra femeilor, cu scopul de a umili, ameninţa, reduce la tăcere victima.
„Ne pasă de fetele şi femeile din România! Legea incriminează violenţa on-line, bullying-ul şi vizează recunoaşterea noţiunii de violenţă cibernetică alături de violenţă fizică, sexuală, psihologică, socială, economică şi sancţionarea faptelor conform legii 217/ 2003, legea prevenirii şi combaterii violenţei domestice! Deci intră aici parteneri, foşti parteneri, aşa zişi prieteni care prin mesaje abuzive online atacă victima prin hărţuire, ameninţări online, interceptare de date personale, mesaje instigatoare la ură pe bază de gen, cu scopul de a umili, ameninţa, reduce la tăcere victima”, a transmis deputatuș Cristina Iurisnit.
Parlamentarul susține că legea prevede bugete din partea Ministerelor Muncii prin Agenţia pentru egalitate de şanse, a Ministerului Sănătăţii şi în special a Ministerului Telecomunicaţiilor şi a Societăţii informaţionale, pentru campanii de informare şi conştientizare a violenţei cibernetice asupra fetelor şi femeilor și alfabetizare digitală.
Câteva cifre/statistici la nivel european care evidenţiază amploarea actuală a fenomenului.
SONDAJ WOMEN’S AID (2017)
* 45% dintre victimele violenţei domestice au raportat existenţa unei forme;
* de abuz online în timpul relaţiei;
* 48% au raportat că au fost hărţuiţi sau abuzaţi online de fostul lor partener;
* 38% au raportat urmărirea online odată ce au părăsit relaţia;
* 75% au raportat îngrijorarea că poliţia nu a ştiut cum să răspundă cel mai bine la abuzul online sau hărţuire;
* 12% dintre cei care au raportat abuzuri la poliţie nu au fost ajutaţi.
Odată cu evoluţia tehnologiei şi a extinderii mijloacelor de comunicare online, violenţa cibernetică a căpătat amploare, statele europene începând să incrimineze acest fenomen cu scopul de a-l preveni şi combate. Violenţa cibernetică fost definită de către Institutul European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi ca fiind acea manifestare antisocială care se referă la faptele de hărţuire şi ameninţare online, publicarea non-consensuală de informaţii, fotografii, date personale etc.
Totodată, violenţa cibernetică este definită ca hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, ameninţări online, publicarea non-consensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicaţiilor şi datelor private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicaţiile sau se pot conecta la internet şi pot transmite şi utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de ruşine, umili, spera, ameninţa, reduce la tăcere victima.