Internetul a devenit o sursă primară de informare pentru toţi actorii cheie din industria de sănătate, fie pacienţi, medici sau companii – atunci când caută sau transmit informaţii pe teme de sănătate sau privind anumite medicamente, potrivit unui studiu publicat de compania de consultanță Ernst&Young (EY).
Astfel, 91% dintre companiile farmaceutice au alocate resurse interne pentru activităţi de e-marketing, iar 72% dintre consumatorii europeni online folosesc social media pentru a-şi procura informaţii legate de sănătate.
De asemenea, iar 80% dintre medicii europeni folosesc canalele şi reţelele online şi sunt interesaţi să utilizeze reţele sociale dedicate doar pentru medici şi reprezentanţi din domeniul farmaceutic.
”Acest flux crescut de utilizatori şi de activitate atrage după sine o creştere a nivelului de risc în această industrie strict reglementată”, se arată în studiu.
Site-urile, blogurile, aplicaţiile şi social media au devenit surse de informare despre diverse boli, despre tratamente alternative, despre diagnosticările clinice şi multe altele, fapt care presupune riscuri de natură legală şi de reglementare.
Alte riscuri:
- Reglementările care diferă de la o ţară la alta şi de la o regiune la alta. Conţinutul online nu are graniţe, prin urmare orice postare trebuie să fie atent evaluată din perspectiva implicaţiilor pe care le poate genera în diferite pieţe.
- Tipurile de conţinut pentru canalele electronice se multiplică rapid, se extinde dincolo de conţinutul generat de companie şi de distribuţia controlată a aceasteia, incluzând dialoguri online şi postări generate de utilizatori.
- Companiile din industria de sănătate nu au investit adecvat în managementul fluxului de informaţii pentru a face faţă comunicării prin canalele electronice.
”Folosite înţelept, canalele electronice devin surse care adaugă valoare în relaţia cu clienţii şi simplifică contactul uman. Însă, ca orice oportunitate, ele nu sunt lipsite de riscuri. Companiile din industria de sănătate trebuie să analizeze metodic riscurile presupuse de aceste canale şi să cartografieze zonele lor potenţial periculoase”, se mai afirmă în studiul citat.
Vlad Bârleanu