Peste 90 de vaccinuri sunt dezvoltate împotriva SARS-CoV-2 de către echipe de cercetare din companii și universități din întreaga lume. Cercetătorii testează diferite tehnologii, unele în premieră. Cel puțin șase grupuri au început deja să injecteze formule pe voluntari, în timp ce alții se află în faza testelor pe animale. Revista Nature a realizat un ghid practic al proiectelor pentru vaccinuri COVID-1, pe care îl puteți accesa aici.
Toate vaccinurile își propun să expună corpul la un antigen care nu va cauza boala, dar va provoca un răspuns imun care poate bloca sau ucide virusul în cazul unei infectări. Se lucreazaă la cel puțin opt tipuri de vaccinuri împotriva coronavirusului, care se bazează pe diferite virusuri sau părți virale.
Vaccinurile antivirus
Cel puțin șapte echipe dezvoltă vaccinuri folosind virusul în sine, într-o formă slăbită sau inactivată. Multe vaccinuri de pe piață sunt făcute în acest fel, cum ar fi cele împotriva rujeolei și poliomielitei, dar necesită teste ample de siguranță. Sinovac Biotech din Beijing a început să testeze o versiune inactivată a SARS-CoV-2 la om.
Vaccinuri viral-vectoriale
Aproximativ 25 de grupuri spun că lucrează la vaccinuri viral-vector. Un virus precum rujeola sau adenovirusul este conceput genetic, astfel încât poate produce proteine coronavirus în organism. Acești viruși sunt slăbiți, astfel încât nu pot provoca boli. Există două tipuri: cele care încă se pot reproduce în celule și cele care nu pot, deoarece genele cheie au fost dezactivate.
Vaccinurile cu acid nucleic
Cel puțin 20 de echipe își propun să utilizeze instrucțiuni genetice (sub formă de ADN sau ARN) pentru o proteină coronavirus care solicită un răspuns imun. Acidul nucleic este introdus în celulele umane, care apoi elimină copii ale proteinei virusului; majoritatea acestor vaccinuri codifică proteina spike a virusului.
Vaccinurile pe bază de proteine
28 de echipe lucrează la formule de subunități de proteine virale, cele mai multe s-au concentrat pe spike-ul (proteina în formă de țep) sau o parte cheie al lui, numită receptor. Tipuri similare de vaccin au funcționat în trecut pentru SARS pe maimuțe, dar nu au fost niciodată verificate pe oameni.
Studii industriale
Peste 70% din grupurile care fac cercetare pentru vaccinuri sunt de la firme industriale sau private. Studiile clinice încep cu studii mici de siguranță la animale și oameni, urmate de studii mult mai mari pentru a determina dacă un vaccin generează un răspuns imun. Cercetătorii accelerează aceste etape și speră să aibă un vaccin gata în 18 luni.
Articolul integral aici.